„Serbarea s.m. martir Ioan cel Nou și petrecerea Doamnelor Române din Suceava”



„Serbarea s.m. martir Ioan cel Nou și petrecerea Doamnelor Române din Suceava”
„Serbarea s.m. martir Ioan cel Nou și petrecerea Doamnelor Române din Suceava”

„Serbarea s.m. martir Ioan cel Nou și petrecerea Doamnelor Române din Suceava”
„Serbarea a fost inaugurată cu «Deșteaptă-te Române» executat de muzica instrumentală a bravilor militari români din Folticeni, cari au fost învitați spre scopul acesta de comitet. Îndată ce se răspândiră primele acorduri ale muzicei, începe a se aduna multă lume aleasă în grădină. Tot ce are Suceava mai ales veni la serbare, ba ce e mai mult, chiar din Folticeni, Botușani și din alte localități veniră mai ales familii române și chipeșii oficeri ai armatei române erau încă bine representați. Trebuie să amintesc că celelalte națiuni încă au participat în număr mare la această serbare poporală. Și prefectul orașului n’a lipsit dela această serbare, ci a participat dimpreună cu domnișoarele sale. Trebuie să aibă omul o memorie foarte ageră ca să poată cuprinde toate impresiile unei seri ca aceea”.
„Deșteptarea”, Anul IX, nr. 43, Cernăuți 7/20 iunie 1901.
„Liviu Rebreanu la Solca”
„În cei 16 ani dela Unire încoace Solca nu a avut o serbare literară mai frumoasă decât cei din săptămâna trecută, când cunoscutul romancier ardelean Liviu Rebreanu ne-a vorbit atât de interesant și fascinant despre «badea» Gheorghe Coșbuc…După un cuvânt de binecuvântare rostit de către preotul Gramatovici și un discurs inaugurat de către secretarul prefecturei d-l Lungu, distinsul conferențiar a vorbit atât de frumos încât în sala întreagă domnea o liniște ca în biserică. Timp de o oră d-l Rebreanu a știut să țină publicul asistent care părea că își ține răsuflarea ca să nu piardă nici un cuvânt din cuvântarea rostită cu atât farmec și măiestrie de principele scrisului român Liviu Rebreanu. Tot ce orașul Solca are mai distins și mai select a asistat la acest eveniment literar pentru Solca noastră”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, Nr. 4573, 5 Iunie 1935.
„Răcoritoare… calde”
Acum e vremea când responsabilii chioșcurilor alimentare sînt mult vizitați de către consumatorii de răcoritoare. Dacă la orice chioșc se găsesc cantități îndestulătoare de răcoritoare, aceste răcoritoare – oricât de ridicol ar părea – sunt totuși …calde. Cauza e cunoscută: apa gazoasă sau minerală nepăstrată la gheață nu poate fi niciodată rece… mai ales vara. Deși în Suceava se găsește gheață în cantități suficiente, în chioșcurile alimentare ea este puțin folosită. Și aceasta spun gestionarii, pentru că prețul gheții este prea… «încălzit»”.
„Zori Noi”, Anul XII, Nr. 3266, 1 iunie 1958.



Recomandări

„PNRR:Fonduri pentru România modernă și reformată” – „Întărirea capacității instituționale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava”.

Slujbă de mulțumire la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, la aniversarea Unirii Principatelor Române

Slujbă de mulțumire la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, la aniversarea Unirii Principatelor Române
Slujbă de mulțumire la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, la aniversarea Unirii Principatelor Române

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și-a cinstit ocrotitorul, în a doua duminică după Paști

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și-a cinstit ocrotitorul, în a doua duminică după Paști
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” și-a cinstit ocrotitorul, în a doua duminică după Paști

Expoziția fotografică „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, la Biblioteca Națională a României

Expoziția fotografică „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, la Biblioteca Națională a României
Expoziția fotografică „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, la Biblioteca Națională a României