Senzațional: un pacient a ieșit cu viață dintr-un spital românesc

Iar ne mirăm ca proștii auzind că o femeie a murit săptămâna trecută într-un spital bucureștean, din cauză că i s-a administrat sânge dintr-o altă grupă. Anterior, mai muriseră și alți pacienți din aceeași cauză.
Cică se va strânge o comisie (alta!) alcătuită dintr-un soi de detectivi, care va constata niște constatări, ca să-și justifice detectivii lefurile. A fost eroarea unei asistente în prag de menopauză, care a încurcat ca o căscată borcanele? Sau e vorba de mai mult – o mână criminală -, știindu-se că sângele de altă grupă e otravă pentru organism?
Suntem ținuți cu sufletul la nivelul frunții, dar noi nu mușcăm momeala. Ne dăm seama că e un suspans de formă, care va fi uitat când va apărea, în zilele următoare, un nou scandal.
N-ar trebui să ne mai mire astfel de evenimente, deoarece spitalele din România au devenit spații ale absurdului, unde se montează niște spectacole mult mai dramatice ca leșinăturile pe care ni le arată prin cartierele Sucevei nou-născutul nostru teatru.
De cum ai pus piciorul în spital, nu știi ce ți se poate întâmpla. Oricum, nimic firesc și nica bun. În loc de sânge, te poți trezi cu ulei de motor. Dacă scapi cu viață, înseamnă că primul act are oleacă de happy-end. În actele doi și trei, intră în scenă stafilococii, personaje secundare care devin repede principale, după externare. Dar dacă ieși îmbogățit cu o traistă de stafilococi, zi și atunci mersi, pentru că nu ai plătit pentru ei o lețcaie. I-ai luat moca, de la buget.
Să fim fericiți, așadar. Avem toate motivele. În primul rând, asistența sanitară e gratuită. Mai dai ceva la doctor și la asistentă, mai vii cu medicamentele de acasă, dar stafilococii îi iei gratis. Asta înseamnă gratuitate, conform dicționarelor explicative românești.
În curând, va fi o mare realizare dacă vreun pacient va ieși vindecat dintr-un spital. Așa vor suna știrile senzaționale.