Sensul expresiei „Trimisul lui Dumnezeu” (Malak Iahve) în Vechiul Testament ( I )

Potrivit învățăturii Bisericii noastre, între creaturi primul loc îl ocupă lumea spirituală sau nevăzută constituită din îngeri, ființe spirituale. Singura cale de cunoaștere a existenței îngerilor este Sfânta Scriptură. Cuvântul lui Dumnezeu depus în scris de aghiografi ne vorbește lămurit despre ființele din lumea nevăzută, întărește credința noastră în existența reală a îngerilor. Biserica a mărturisit de la început credința în existența îngerilor, chiar și cele mai vechi simboluri de credință ale Bisericilor din Ierusalim, Antiohia, Cezareea Capadociei, Cipru, cuprind ca punct esențial al credinței articolul despre Dumnezeu în calitate de creator al tuturor celor văzute și nevăzute, adică creator al lumii spirituale. Îngerii au fost creați de Dumnezeu pentru preamărirea Sa. Sfânta Scriptură exprimă acest adevăr, arătând că îngerii văd pe Dumnezeu (Matei XVIII, 10), îl slăvesc (Isaia, VI, 1; Apoc. IV, 8), împlinesc voia Lui (Psalm. CU, 20), și slujesc în iconomia mântuirii.
Activitatea îngerilor constă în a executa poruncile dumnezeiești în opera mântuirii, pentru întemeierea și desăvârșirea împărăției lui Dumnezeu, și pentru a ne ajuta pe calea spre mântuire. Îngerii ajută și ocrotesc pe cei drepți și vrednici, cum au fost Avraam, Lot, Iacob, Ilie, Daniel (Fac. XIX, 28; Regi XIX, 5 ; IV Regi I, 3, 15 ; Daniel III, 25) și se bucură totodată de întoarcerea păcătoșilor, slujind astfel pentru mântuirea noastră a tuturor.
Îngerii sunt trimiși spre slujirea tuturor celor ce cred în Domnul Iisus Hristos. Deci, îngerii sunt duhuri create de Dumnezeu, pentru ca să-L preamărească și să-L servească.
O parte din îngeri nu a rămas în starea de comuniune cu Dumnezeu, așa după cum au fost creați; unii au căzut din această comuniune devenind îngeri rai, duhuri necurate. În Sfânta Scriptură îngerii cei răi sunt numiți duhuri rele, duhuri necurate, diavoli, draci, demoni. Diavolul îi produce lui Iov nenorociri (Iov I, 6 ; II, 2), îl muncește pe Saul când acesta este părăsit de duhul Domnului (I Regi XIV, 14), îl ispitește pe David; iar moartea a apărut în lume prin lucrarea diavolului (Intel. Sol. II, 24). Acești îngeri răi au fost și ei creați de Dumnezeu, dar nu au fost creați răi, ci buni, însă răutatea diavolului a provenit din mândria și abuzul libertății lor. Contra diavolului, a îngerilor răi, a trebuit să ducă luptă însuși Fiul lui Dumnezeu, anunțat în Vechiul Testament sub numele de „îngerul lui Dumnezeu” (Malak Iahve). Pentru mântuirea neamului omenesc și eliberarea lui din robia păcatului și de sub influența diavolului s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu, îngerul lui Dumnezeu – Malak Iahve.
– Denumirea și noțiunea de Malak – Iahve în general
Denumirea de înger este cea mai obișnuită, întrucât lumea spirituală este constituită din numeroase cete denumite cu termenul general de îngeri. Cuvântul „înger”, ca și corespondentul său în cele mai multe limbi moderne, derivă de la cuvântul latinesc „angelus” și de la cel grecesc „anghelos” care înseamnă, sol, trimis, vestitor, în limba ebraică pentru cuvântul înger găsim termenul de „malak” prin care în general se redă noțiunea de trimis, sol, vestitor, atât pentru acțiunile divine, cât și pentru cele omenești.
Termenul de înger (malak) arată prin el nu natura îngerilor, ci principala lor misiune de vestitori ai voii lui Dumnezeu și slujitori ai Lui. Sfântul Ioan Damaschin spune că îngerii au un singur lucru de făcut și anume să laude și să slujească voinței lui Dumnezeu.
Noțiunea de malak = mesager, trimis, sol, desemnează atât pe mesagerii omenești trimiși de oameni către oameni, ca și pe profeții vechiului Testament și pe îngeri. Clasificarea de mesager, sau trimis o merită și preotul (Mal. II, 7) sau întregul popor al lui Israel ca instrument al lui Dumnezeu. Preotul în calitate de trimis al lui Iahve avea misiunea permanentă pe Unga Israel de a-l proteja (Psalm. XXXIV, 8), sau de a-l pedepsi atunci când era în culpă (Psalm. XXXV,”). Despre noțiunea de malak = trimis, mesager care desemnează persoanele prin intermediul cărora Dumnezeu și-a făcut cunoscută voia Sa omului, ne vom ocupa în lucrarea prezentă, arătând mai întâi sensul expresiei de „malak-Iahve” în cărțile istorice și apoi în scrierile profeților. (Viorel Caloianu, www.CrestinOrtodox.ro)