Senatorii au respins, miercuri, proiectul de lege inițiat de către deputatul PDL Silviu Prigoană privind înlocuirea în actele oficiale a termenului „rom” cu cel de „țigan”.
Senatorii au luat decizia respingerii proiectului de lege cu 51 de voturi „pentru”, 27 de voturi „împotrivă” și cinci abțineri.
Majoritatea senatorilor care au intervenit la microfon la dezbaterile generale, aparținând atât partidelor din opoziție, cât și din majoritatea guvernamentală, s-au pronunțat împotriva inițiativei lui Silviu Prigoană.
Președintele Comisiei juridice, Toni Greblă, a afirmat că nu se poate decreta denumirea unei anumite etnii, întrucât membrii acesteia oricum își poartă numele istoric moștenit.
Greblă a afirmat că principala problemă legată de denumirea acestei etnii este legiferarea, în anii ’90, a schimbării termenului „țigan” cu cel de „rom”.
Senatorul independent Cristian Diaconescu a apreciat că o lege care să impună o denumire a unei etnii nu constituie o simplă dilemă terminologică sau lingvistică, proiectul de lege nerezolvând principala problemă, cea a incluziunii acestei etnii.
Diaconescu s-a pronunțat împotriva acestei inițiative.
Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a propus retrimiterea textului la comisiile avizate pe fond, precizând că temenul de adoptare tacită este 28 februarie.
Și senatorii PNL, prin intermediul lui Teodor Meleșcanu, s-au pronunțat împotriva propunerii legislative a lui Prigoană.
Și UDMR s-a declarat împotriva inițiativei lui Prigoană, considerând-o „total neavenită”.
Față de propunerea de retrimitere la comisii, senatorul PSD Olguța Vasilescu a argumentat că o nouă discutare nu ar schimba cu nimic votul, în condițiile în care proiectul lui Prigoană a fost admis cu „un scor zdrobitor” la comisii.
Mircea Geoană a intervenit și el în dezbateri, însă nu de la microfonul de președinte al Senatului, acuzând Guvernul de „lașitate”, întrucât nu a formulat un punct de vedere asupra legii inițiate de Prigoană. El a avertizat că nu problema denumirii etniei este importantă, ci măsurile de incluziune socială.
Legea inițiată de deputatul PDL prevede înlocuirea în actele oficiale ale instituțiilor statului a termenului de „rom” cu cel de „țigan”, în scopul evitării confuziei care s-ar putea crea cu denumirea de român. Raportul celor două comisii avizate pe fond a inclus și un amendament care sancționează atribuirea de conotații negative termenului „țigan”.
Propunerea legislativă a fost dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „țigan”, propusă într-o inițiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum și pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizații civice au organizat, atunci, un protest în fața Palatul Victoria, nemulțumite de intenția de a schimba oficial denumirea de „rom” cu cea de „țigan”.
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susține promovarea inițitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenția Națională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relații Interetnice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susțin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul „țigan” reprezintă „numele corect al acestei populații transnaționale”.
„În multe țări din spațiul european este utilizat fără nicio restricție un cuvânt având aceeași origine, respectiv aceeași evoluție a semnificației cu lexemul românesc: ’tsiganes’ în franceză, ’zingari’ în italiană, ’Zigeuner’ în germană, ’tzigani’ în rusă și polonă, ’cigany’ în maghiară, ’ciganin’ în bulgară și sârbă, ’cigano’ în portugheză, ’zigenare’ în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituțiile care nu susțin inițiativa deputatului au invocat rezoluții sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului „rom”, dar și Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ țigani în corespondența ministerului cu organizațiile internaționale.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului „rom” cu cel de „țigan” nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislația națională nu ar contraveni legislației europene, însă ar avea consecințe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizațiile nonguvernamentale specifice și, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei „rom”.
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susține inițiativa deputatului, deoarece „rrom” este „termenul corect științific”, reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a rromilor.
„În Țările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodița, termenul ’ațigan’, care a devenit mai târziu ’țigan’, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”, se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului și observația că inițiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internațional de similitudinea dintre numele României și al națiunii române, pe de o parte, și romi, pe de altă parte.
„Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetățenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului ’rom’ în România, întrucât decizia autorităților române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetățenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, ’Roma’ în limba engleză, ’les romes’ în limba franceză)”, precizează Ministerul de Externe.Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „țigan”, propusă într-o inițiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum și pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizații civice au organizat, atunci, un protest în fața Palatul Victoria, nemulțumite de intenția de a schimba oficial denumirea de „rom” cu cea de „țigan”.
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susține promovarea inițitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenția Națională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relații Interetnice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susțin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul „țigan” reprezintă „numele corect al acestei populații transnaționale”.
„În multe țări din spațiul european este utilizat fără nicio restricție un cuvânt având aceeași origine, respectiv aceeași evoluție a semnificației cu lexemul românesc: ’tsiganes’ în franceză, ’zingari’ în italiană, ’Zigeuner’ în germană, ’tzigani’ în rusă și polonă, ’cigany’ în maghiară, ’ciganin’ în bulgară și sârbă, ’cigano’ în portugheză, ’zigenare’ în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituțiile care nu susțin inițiativa deputatului au invocat rezoluții sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului „rom”, dar și Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ țigani în corespondența ministerului cu organizațiile internaționale.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului „rom” cu cel de „țigan” nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislația națională nu ar contraveni legislației europene, însă ar avea consecințe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizațiile nonguvernamentale specifice și, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei „rom”.
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susține inițiativa deputatului, deoarece „rrom” este „termenul corect științific”, reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a rromilor.
„În Țările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodița, termenul ’ațigan’, care a devenit mai târziu ’țigan’, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”, se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului și observația că inițiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internațional de similitudinea dintre numele României și al națiunii române, pe de o parte, și romi, pe de altă parte.
„Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetățenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului ’rom’ în România, întrucât decizia autorităților române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetățenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, ’Roma’ în limba engleză, ’les romes’ în limba franceză)”, precizează Ministerul de Externe.
