Senatorii nu au reușit, miercuri, să îi valideze pe cei unsprezece judecători aleși să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce dezbaterile în contradictoriu dacă aceștia să fie votați in corpore sau fiecare în parte s-au prelungit peste programul de lucru.
Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a cerut, după mai multe zeci de minute de discuții în contradictoriu între senatorii puterii și cei ai opoziției, ca președintele de ședință, vicepreședintele Senatului Teodor Meleșcanu (PNL), să supună la vot prelungirea programului de lucru pentru ca Senatul să își exprime votul în privința celor 11 magistrați.
El a cerut, de altfel, ca magistrații să fie votați pe rând, și nu in corpore, pe listă.
Liderul senatorilor PNL, Puiu Hașotti, a susținut că solicitarea liderului PDLca plenul să voteze pe rând magistrații aleși pentru a face parte din CSM este o soluție în afara legii.
În ceea ce privește solicitarea acestuia de prelungire a programului de lucru al Senatului după ora 13.00, ora stabilită în programul de lucru inițial, liberalul a susținut că acest lucru ar afecta activitatea comisiilor care urmează să dezbată, în cursul după-amiezii, proiectul Legii bugetului pentru anul 2011.
Hașotti a arătat că prelungirea programului de lucru ar face loc doar unei „dezbateri teoretice”.
La rândul său, președintele Comisiei juridice, Toni Greblă (PSD), a susținut că, potrivit legii, Senatul poate să dea votul numai pentru întreaga listă de candidați.
El a subliniat că senatorii pot avea opțiunea să respingă întreaga listă de candidați, Greblă atrăgându-le atenția colegilor săi că o eventuală invalidare a listei ar însemna reluarea procedurilor de alegere a magistraților care să facă parte din CSM și, astfel, s-ar ajunge la situația ca țara să rămână fără CSM pentru o perioadă de trei ani.
„Prelungim nejustificat această procedură”, a susținut social-democratul.
În urma discuțiilor din plen, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a cerut o pauză de consultări de cinci minute pentru ca liderii de grupuri să ia o decizie în legătură cu problemele aflate în divergență.
Președintele de ședință, Teodor Meleșcanu, a anunțat, însă, că suspendă ședința și a afirmat, în glumă, că pauza de consultări cerută de Sârbu se poate desfășura „până la viitoarea ședință” de plen.
Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că există judecători care au considerat că pot avea două mandate la CSM, „ceea ce pune sub semnul întrebării și legitimitatea CSM și credibilitatea acestei instituții”.
Traian Băsescu a explicat că există o decizie judecătorească a Tribunalului București care invalidează poziția unuia din judecătorii la doilea mandat. „Doar a unuia din trei, pentru că doar împotriva unuia s-a făcut o reclamație”, a spus președintele.
Băsescu a adăugat că, deși nu este o hotărâre definitivă, această decizie reprezintă „un argument în plus că oricum s-ar derula lucrurile mai departe, cei trei membri ai CSM care fac al doilea mandat nu au credibilitate și acest lucru va fi marcat și de CE în raportul intermediar din iunie și de justiția românească”.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, că Senatul trebuie să țină cont, la validarea membrilor CSM, de decizia Tribunalului București, care a invalidat un al doilea mandat pentru un judecător, arătând că este o problemă de credibilitate a CSM nerespectarea condiției unui singur mandat.
Președintele a mai declarat că probabil ar fi necesară adoptarea „preventivă” a unei legi, în regim de urgență, care să prelungească mandatul actualului CSM ce se încheie în 12 ianuarie 2011.
Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat Senatului, luni, lista membrilor viitorului CSM, pentru validare, aceștia urmând să fie audiați, marți, de Comisia Juridică a acestei camere a Parlamentului.
În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie, au fost aleși candidați din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție: judecător Lidia Bărbulescu – 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron – 62 voturi. Judecătorii aleși din partea curților de apel sunt: judecător Dan Lupașcu – 461 voturi; judecător Alexandru Șerban – 383 voturi; judecător Nicolae Horațius Dumbravă – 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacșu – 331 voturi.
Din partea judecătoriilor au fost aleși, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 București – 1.144 voturi și Cristi Vasilică Danileț de la Judecătoria Oradea – 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curțile de apel procurorul George Bălan – 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală – 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea – 607 voturi.
Urmare a contestației judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul București a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) și nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curții de Apel București și a obligat Curtea de Apel București să emită o nouă hotărâre prin care „să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupașcu, pentru alegerea în funcția de membru al CSM”. Sentința poate fi atacată cu recurs.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că doar hotărârile judecătorești irevocabile au putere de lege, nicio autoritate publică neavând căderea de a sugera soluții de urmat, cât timp se derulează o procedură legală, indiferent în fața căreia dintre puterile statului aceasta se desfășoară
„Consiliul Superior al Magistraturii își manifestă convingerea că, și în continuare, principiul legalității este singurul reper care guvernează instituțiile statului și nu afirmațiile publice care depășesc spațiul declarației politice”, se arată într-un comunicat de luni al CSM.
Potrivit Consiliului, judecătorii și procurorii și-au exprimat prin vot opțiunea electorală și au dat girul lor candidaților care au întrunit cele mai multe voturi.
Candidatura pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validată / invalidată de către filtrele independente de CSM, prevăzute de lege: Comitetele Electorale Locale și Comitetul Electoral Permanent, însuși plenul CSM „având atribuții pe care le-a exercitat cu simțul răspunderii și al legalității”.
