Plenul Senatului a decis, miercuri, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului de lege privind introducerea pașapoartelor electronice, senatorii considerând că „mai trebuie cumpănit” asupra introducerii acestui tip de documente. Dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege privind aprobarea OUG 207/2008 s-au concentrat pe capacitatea autorităților române de a proteja datele stocate de pașapoartele electronice și pe existența numerelor „666” în aceste documente.
„Vreau să întreb despre faimosul număr de înscriere care a stârnit atâta emoție în rândul anumitor cetățeni. Există o prevedere obligatorie privind acest număr sau se poate, pe cale administrativă, proceda o anumită modificare?”, a întrebat senatorul PSD Titus Corlățean, în plenul Senatului.
La rândul său, senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, a ridicat problema protejării datelor incluse în pașapoartele electronice.
„Aceste date biometrice din pașapoarte sunt elemente de indetificare pot fi folosite împotriva persoanelor respective? Nu știu dacă la nivelul României suntem pregătiți pentru protejarea de folosire ilegală. Sunt întrebări foarte serioase la care nu avem răspuns. De ce ne grăbim să avem pașapoarte biometrice?”, a spus Frunda.
Social-democratul Miron Mitrea a cerut respingerea proiectului de lege, susținând că autoritățile române nu au capacitatea de a proteja caracterul secret al datelor incluse în aceste pașapoarte.
„Știm care e capacitatea noastră de a secretiza aceste date. Să mai așteptăm cu legea. Trebuie să mai aștepte, nu suntem pregătiți, eu nu am fost convins astăzi, de aceea vă propun să votăm împotriva acestui proiect de lege, deocamdată”, a afirmat senatorul PSD Miron Mitrea.
Varujan Vosganian a susținut că orice superstiție vine din lipsă de informare. „Opinia publică nu a fost deajuns informată. De aceea apare teama. Și eu cred că ar trebui să mai cumpănim și să facem o dezbatere”, a arătat Varujan Vosganian.
Senatorul PNL Mircea Diaconu a afirmat că de vină sunt superstițiile.
El a prezentat ca exemplu chiar numărul său de telefon, „6663366”, afirmând că nu a pățit nimic rău.
„Iată-mă, sunt întreg și sănătos. Este ridicol”, a concluzionat Diaconu.
La rândul său, directorul Direcției juridice a Direcției Generale a Pașapoartelor, Marica Maroșan, a respins tezele susținute de senatori, afirmând că țara noastră trebuie să introducă aceste pașapoarte electronice, pentru a se conforma unei directive europene.
„Noi nu deținem informații că ar exista acel «666». Eu în numerologie nu prea cred. Producătorul pașapoartelor e Imprimeria Națională, noi nu facem decât să le personalizăm, nu mi-a spus nimeni că ar exista această cifră. Pentru cei care nu vor pașaport electronic, avem varianta alternativă – pașaportul simplu temporar, căruia i s-a prelungit valabilitatea de la șase la 12 luni”, a declarat Marica Maroșan.
La finalul dezbaterilor, președintele Comisiei juridice, Toni Greblă, și-a exprimat neîncrederea cu privire la un eventual consens al opiniei publice cu privire la aceste pașapoarte.
„Lipsa de informare în jurul acestui pașaport, numit pompos «biometric», a creat o aură de mister. În realitate, sunt două categorii – o fotografie și amprenta de la 2 degete. Nu e nimic spectaculor, spectacular, acel număr 666 nu există. Nu este nimic deosebit, nimic periculos. Chiar dacă vom rediscuta proiectul în comisie, sunt convins că soluția va fi aceeași. (…) Ei și-au făcut convingerea că numărul 666 ar fi în pașaport și nu știu ce rezultat am avea în urma dialogului cu acești oameni”, a conchis Greblă.
Punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române referitor la pașapoartele biometrice, relația cu biserica greco-catolică și situația bisericii românești din Valea Timocului sunt câteva dintre problemele care vor fi discutate în cadrul primei ședințe, în 2009, a Sfântului Sinod, care începe miercuri.
Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului consideră că sistemul de supraveghere prin cipurile introduse în pașapoartele biometrice reprezintă un „atentat la libertatea și intimitatea oamenilor”, drepturi consfințite nu numai de legile civile, ci și de normele religioase.
Într-un comunicat de presă al Mitropoliei dat, joi, publicității, se arată că, oficial, semnalul a fost dat prin Hotărârea de Guvern nr. 557 din 26 aprilie 2006 privind introducerea pașapoartelor electronice, în care sunt stocate datele biometrice ale persoanei, adică imaginea facială, impresiunea digitală, precum și alte elemente de identificare.
„Mai mult, deși hotărârea îi privește pe toți cetățenii României, ea nu a fost precedată de o dezbatere publică, așa cum s-ar fi cuvenit într-o țară democratică”, se arată în documentul citat.
Potrivit înalților ierarhi ai Sinodului Mitropoliei, pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărți electronice de identitate cu cip, de forma și dimensiunea „unei așchiuțe”, în care se stochează datele biometrice ale unei persoane.
„El poate fi implantat nu doar într-un act de identitate – buletin, pașaport, card comercial sau sanitar, ci și în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei, iar conținutul său poate fi citit de la distanță și de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nicio lege națională sau internațională care să garanteze discreția sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziția oricărui factor instituțional sau privat și constituind un sistem de supraveghere a cetățenilor pe toată durata vieții lor și chiar după moarte”, au subliniat reprezentanții Sinodului.
În opinia acestora, argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea și urmărirea delicvenților „constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori”.
Aceștia au făcut un apel către președintele Traian Băsescu, în calitate de garant al respectării Constituției, „să facă tot ceea ce îi stă în putință spre a-i asigura cetățeanului român dreptul la libertate și viață particulară, în consens cu principiile conviețuirii sociale”.
Începând cu 31 decembrie 2008, România, că stat membru UE, poate emite pașapoarte electronice în conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliului Europei, privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre.
Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulație a pașapoartelor electronice, precum și producerea altor documente de călătorie, personalizare a pașapoartelor electronice se realizează de către Centrul Național Unic de Personalizare a pașapoartelor Electronice, care funcționează în structura Direcției Generale de Pașapoarte a M.A.I. Conform aceluiași act normativ, producerea blanchetelor (pașapoarte în alb) se realizează de către Compania Națională „Imprimeria Națională”.
