Senatul aprobă Ordonanța privind asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri



Senatorii au aprobat, miercuri, OUG prin care Ministerul Dezvoltării Regionale va putea selecta sectoarele rutiere care vor fi modernizate prin implementarea Programulului pentru reabilitarea și modernizarea a 10.000 kilometri de drumuri de interes județean și local.
Senatul a aprobat Ordonanța de Urgență 8/2011 pentru completarea Ordonanței 43/1997 privind regimul drumurilor, în forma inițiatorului, cu 38 de voturi „pentru” și 33 de voturi „împotrivă”, în pofida criticilor dure din partea senatorilor din opoziție, care au susținut că astfel se dorește obținerea de bani pentru campaniile electorale ale PDL.
În timpul dezbaterilor din plen, președintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă, a anunțat că grupul parlamentar al PSD va vota împotrivă, considerând că implementarea programului de asfaltare a celor 10.000 de kilometri poate fi realizată la nivelul autorităților locale, fără implicarea Ministerului.
Greblă a susținut că, astfel, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ar primi „un cec în alb” din partea Parlamentului.
„Prin această propunere legislativă se dorește obținerea unui cec în alb pentru ca Ministerul Dezvoltării să dezvolte niște programe acolo unde va dori. Se urmărește de fapt centralizarea realizării licitațiilor pentru execuția acestor lucrări. Nu putem să îi dăm Ministerului un cec în alb pentru a selecta el ce sectoare de drum urmează să fie binecuvântate prin viitorul program de modernizare”, a arătat senatorul social-democrat.
El afirmat că proiectul de act normativ contravine principiului descentralizării menționat în programul de guvernare al Guvernul Boc. „Unul din principiile pe care le promovează acolo este cel al descentralizării. De aceea, dacă există bani în această țară pentru modernizarea drumurilor naționale, atunci cei 10.000 de kilometri pot fi modernizați fără intervenția Ministerului”, a opinat el.
Senatorul PSD Iulian Bădescu a susținut că acestă Ordonanță reprezintă un instrument în mâna „unei doamne, care se numește Elena Udrea”, care vizează reglarea forțelor și a puterii în sânul PDL și un instument de presiune asupra primarilor din România.
„Doamna Udrea folosește acest instrument pentru servirea clientelei politice a PDL. Cu toții suntem siguri că acești bani se vor îndrepta unde trebuie și parandărătul va ajunge la cine trebuie”, a subliniat senatorul PSD.
Senatorul PSD Adrian Țuțuianu a arătat că parlamentarii social-democrați nu vor susține acest act normativ care propune centralizarea în locul descentralizării și are ca finalitate asigurarea finanțării competițiilor electorale ale PDL, despre care a susținut că ajuns „un partid mamut, un partid stat”.
Pe de altă parte, senatorul PDL Dumitru Oprea a susținut că „satul românesc nu are o culoare politică”.
„Eu nu știu vreun sat în România în care să fie numai simpatizanți ai unui singur partid politic. Teama că ar putea fi reabilitate doar drumurile din fața curților democrat-liberalilor nu este fondată”, a declarat democrat-liberalul.
De asemenea, democrat-liberalul Petru Filip a precizat că programul propus de Guvernul Boc este unul care se va întinde pe o durată mai lungă de timp, „chiar dacă la guvernare nu va mai fi PDL”.
„Acesta este unul dintre programele care vor excede o guvernare. Cred că programul este generos și, dacă va fi considerat un program bun, va fi continuat și de celelalte guvernări, dacă din 2012 nu va mai fi la guvernare PDL, deși nu cred. Acest program nu va putea fi finalizat până în 2012 și sper ca și după această dată se vor găsi fondurile necesare pentru continuarea lui”, a spus el.
Ordonanța urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional.
Guvernul a decis, în noiembrie 2010, începerea proiectului de asfaltare a 10.000 kilometri de drumuri județene și locale, de finanțare de la bugetul de stat a minim 800 proiecte restante pentru dezvoltarea mediului rural și de finalizare a 100 lucrări de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă.
Cele trei programe vor fi derulate în perioada 2011-2015 și vor beneficia de o finanțare totală de patru miliarde euro, cu plăți până în anul 2020.