Părinții sau reprezentanții legali care își abandonează copiii ar putea fi condamnați la o pedeapsă de la 5 la 10 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi, potrivit unei inițiative legislative adoptată tacit de Senat.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care îi are ca inițiatori pe deputații independenți Tudor Ciuhodaru și Mircia Giurgiu, a trecut de Senat în varianta propusă de aceștia după ce proiectul nu a putut fi dezbătut de această Cameră legislativă înainte de expirarea termenului de adoptare tacită, în data de 9 mai.
Potrivit inițiativei legislative, abandonul reprezintă părăsirea copilului de către părinte sau reprezentantul legal, dezinteresându-se de acesta, mai mult de trei luni.
Inițiatorii precizează că prin dezinteres se înțelege încetarea imputabilă și nejustificată a oricăror legături între părinți sau reprezentantul legal și copil și stabilesc că nu este considerat abandon cazul în care copilul rămâne în grija unuia dintre părinți.
Potrivit proiectului, constatarea abandonului copilului se efectuează de către reprezentanții serviciului public de asistență socială ori, după caz, ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Inițiatorii mai propun ca părinții care își abandonează copiii să își piardă drepturile și obligațiile părintești pe toată durata măsurii de plasament dispusă de comisia pentru protecția copilului.
Cei doi inițiatori ai proiectului precizează, în expunerea de motive, că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de copii abandonați.
„Statisticile indică între 40.000 și 70.000 de copii abandonați, cărora li se adaugă alți 300.000 care au fost lăsați singuri prin plecarea a peste trei milioane de persoane în străinătate. Jumătate dintre copii au vârste cuprinse între doi și șase ani, iar 4 la sută au mai puțin de un an. 16 la sută dintre ei nu și-au mai văzut părinții de un an, în timp ce 3 la sută nu i-au mai văzut de cel puțin patru ani”, mai precizează autorii inițiativei legislative.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, sesizate în fond cu proiectul de lege, adoptaseră un raport prin care propuneau plenului respingerea proiectului, motivând că aceste acțiuni sunt deja reglementate în Codul Civil și în Codul Penal.
Proiectul va fi transmis, în forma propusă de inițiatori, Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
