Senatul a adoptat, luni, o lege privind aministia fiscală pentru angajații din sectorul public obligați să returneze, prin decizii ale Curții de Conturi, sporuri salariale, liderul UDMR Laszlo Berobely, inițiator al proiectului, susținând, marți, că legea trebuie adoptată și de către Cameră.
Deputatul UDMR arată, într-un comunicat remis, marți, MEDIAFAX că sporurile salariale nu trebuie să fie returnate și că, în acest sens, deputații trebuie să adopte, la rândul lor, propunerea legislativă inițiată de senatorii și deputații UDMR, care a fost votată luni de Senat.
Laszlo Borbely amintește că Uniunea a solicitat, de la începutul lunii ianuarie, exonerarea de la plată a fucționarilor publici, obligativitate impusă de decizia Curții de Conturi, conform căreia angajații administrațiilor publice locale ar trebui să returneze statului sporurile salariale încasate în mod legal, în baza contractului colectiv de muncă.
„Conform calculelor noastre, circa 300 de mii de oameni se află sub incidența aministiei fiscale. Aceștia momentan nu dispun de sumele necesare pentru returnare sporurilor salariale, existând cazuri în care angajatul public care ar trebui să plătească această sumă, merge acasă lunar cu mai puțin de 500 de lei salariu în buzunar. Este o măsură extrem de împovărătoare pentru familiile angajaților, motiv pentru care am considerat importantă elaborarea acestui proiect de lege. Inițiativa UDMR va facilita viața nenumăratelor familii”, mai arată vicepreședintele politic al UDMR, Laszlo Borbely.
Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice a întrunit, luni, la Senat, 100 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”.
Inițiativa legislativă aparține mai multor parlamentari din arcul guvernamental, printre care Kelemen Hunor, Marton Arpad, Marko Bela, Gyorgy Frunda, Cseke Attila, Fekete Andras Levente, Laszlo Borbely, Iosif Blaga, Daniel Buda, Petru Călian, Gheorghe Hogea, Alin Popoviciu și Cornel Știrbeț.
Potrivit inițiatorilor, proiectul se aplică personalului bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului ale cărui drepturi salariale au fost stabilite până la intrarea în vigoare a Legii 284/2010 privind salarizarea unitară în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă, înregistrate la Ministerul Muncii, sau la inspectoratele teritoriale de muncă și necontestate la instanțele judecătorești sau în baza hotărâri ale consiliilor locale și județene.
În proiect se arată că aceste drepturi se vor considera ca fiind drepturi stabilite cu respectarea normelor legale.
Potrivit proiectului, aceste prevederi se aplică și dacă au fost emise decizii ale Curții de Conturi contestate de conducătorul autorității sau instituției publice, aflate pe rolul instanțelor de judecată sau necontestate și puse în executare sau contestate și în legătură cu care există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și aflate deja în executare.
În expunerea de motive, inițiatorii propunerii legislative precizează că din cauza crizei economice „viața angajaților din sectorul public a fost afectată”.
„Un număr estimat la 300.000 de angajați ai unor autorități și instituții publice, îndeosebi autorități ale administrației publice locale, se văd confruntați cu o problemă suplimentară – restituirea unor drepturi salariale de care au beneficiat în baza contractelor/acordurilor colective de muncă, la care se adaugă dobânzi, penalități și majorări de întârziere, sume care se ridică la nivelul a zeci de mii de lei, echivalentul salariilor acestora pe mai mulți ani”, se arată în documentul citat.
Autorii proiectului susțin necesitatea adoptării propunerii de lege invocând imposibilitatea achitării sumelor imputate salariaților din sectorul public „după ce aceștia au suferit în primă etapă o diminuare considerabilă a veniturilor salariale, iar în prezent se confruntă cu obligația de plată retroactivă a unor sume de care au beneficiat în baza contractelor și acordurilor colective de muncă”.
După exprimarea votului, președintele Senatului, Vasile Blaga, a cerut personalului tehnic să transmită inițiativa legislativă „într-un sfert de oră” la Camera Deputaților.
