Senatul a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice, cu câteva zeci de amendamente propuse de comisii, stabilind că procentul de participare la profitul net al managerului privat nu va putea depăși 3,2% din valoarea absolută a profitului net.
Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 66 de voturi „pentru”, șapte abțineri și 23 de voturi „împotrivă”, propunerea legislativă care prevede posibilitatea ca întreprinderile publice să încheie contracte de management privat cu persoane fizice sau juridice, singure sau în asociere, pentru administrarea funcțiilor de planificare, organizare, coordonare, control și execuție.
La propunerea Comisiei pentru administrație, sesizată pe fond, senatorii au acceptat câteva zeci de amendamente.
Potrivit proiectului, administrarea întreprinderilor publice de către un manager privat ar urma să se facă pe baza unor obiective și criterii de performanță cuantificabile, aprobate de AVAS, respectiv de ministerul de resort sau de autoritatea administrației publice locale, după caz, în schimbul unor indemnizații și cotă din profitul net.
În textul adoptat de Senat se arată că procentul de participare la profitul net al managerului privat nu va putea depăși 3,2 la sută din valoarea absolută a profitului net, chiar dacă din formula de calcul rezultă o valoare mai mare.
În cazul primului contract de management privat, procentul de participare se negociază pornind de la o valoare minim recomandată de 0,25 la sută, în funcție de criteriile de performanță pe care managerul privat și le asumă pentru primul an de management.
Managerul privat va fi plătit prin participarea la profitul net al întreprinderii publice numai dacă în anul financiar încheiat rata profitului net este mai mare decât cea realizată în anul precedent, dacă acestă rată este cel puțin egală cu cea cuprinsă în criteriile de performanță.
Inițiatorii mai propun ca managerii privați să fie selectați, în urma unui concurs, de către o comisie alcătuită din reprezentanți ai acționarilor sau asociaților constituită prin decizia adunării generale a acționarilor întreprinderii.
Candidații trebuie să fie absolvenți ai unor cursuri organizate de instituții în domeniul administrării și/sau să aibă experiență managerială într-o societate comercială. De asemenea, candidații vor fi testați de către o societate de consultanță, selectată de autoritatea publică tutelară, privind „aptitudinile legate de procesul decizional, precum și cunoștințele în domeniul relațiilor economice”.
Senatul a adoptat un amendament care stabilește că, prin excepție, prevederile acestei legi nu se vor aplica întreprinderilor publice aflate în derularea unui proces de privatizare.
De asemenea, senatorii și-au însușit și amendamentul care prevede că, pentru întreprinderile publice care în ultimii trei ani au avut bilanțuri pozitive, cu profituri nete mai mari de 25 la sută din cifra de afaceri anuală, aceste reglementări se aplică numai în baza unei hotărâri a adunării generale a acționarilor privind necesitatea selecției unui management privat.
În proiectul de act normativ se arată că scopul acestei măsuri este asigurarea unui management privat al întreprinderilor publice, în condiții de eficiență, de reducere a arieratelor, a pierderilor și a subvențiilor, precum și de asigurare a unui profit din exploatare.
Inițiativa legislativă este semnată de senatorii Ion Ariton, Vasile Blaga, Anca Boagiu, Ion Rușeț, Sorin Fodoreanu, Augustin Humelnicu, Dumitru Oprea (PDL), Cezar Măgureanu, Iulian Bădescu, Serioja Chivu, Ovidius Mărcuțianu (UNPR), Gheorghe Marcu și Gavril Mîrza (PSD), Emilian Frâncu și Liviu Titus Pașca (PNL) și Gyorgy Frunda (UDMR).
