Senatul a adoptat legea pentru punerea în aplicare a Codului civil



Senatul a adoptat, miercuri, legea pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, care modifică radical concepția de ansamblu asupra materiei.
Ministerul Justiției apreciază că noului Cod civil (Cc) va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri din România, pentru că include revizuirea reglementării contractelor și a unor contracte specifice lumii bancare.
Noul Cod civil abordează unitar raporturile obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale și consacrându-se diferențieri de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist, a celor implicați în raportul juridic obligațional, potrivit expunerii de motive a proiectului de Lege pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Cc, publicat pe site-ul MJ.
De asemenea, autorii proiectului apreciază că modificarea fundamentală de concepție, revizuirea propusă a reglementării contractelor, inclusiv a celor destinate, în special profesioniștilor, includerea în Codul civil a reglementării unor contracte specifice lumii bancare – sunt soluții legislative ce se preconizează a avea un semnificativ impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri.
„Aplicarea efectivă a acestor soluții și în consecință influența pozitivă a acestora devine posibilă urmare adoptării prezentului proiect, care stabilește cu claritate condițiile în care se produce transferul de la un regim juridic la altul”, se arată în documentul citat.
În Noul Cod civil s-a modificat radical concepția de ansamblu asupra materiei, optând – după modelul Codurilor civile italian, elvețian și olandez – pentru o concepție monistă de reglementare a raporturilor de drept privat, totalitatea reglementărilor privitoare la persoane, relațiile de familie și relațiile comerciale fiind încorporate în Codul civil.
Diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale nu a mai fost menținută și au fost consacrate diferențieri de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicați în raportul juridic obligațional.
Fiecare Carte a noului Cod civil aduce elemente de noutate în raport cu reglementarea actuală, adaptând normele civile realităților și tendințelor legislative reformatoare manifestate în alte sisteme de drept.
De exemplu, în Cartea I, „Despre persoane”, au fost regândite regulile generale privind patrimoniul persoanelor fizice și juridice, menținându-se divizibilitatea patrimoniului și consacrându-se posibilitatea constituirii unor mase patrimoniale de afectațiune in cadrul cărora actele de transfer al bunurilor dintr-o masă în alta fiind calificate ca acte de administrare internă, iar nu de înstrăinare.
Proiectul prevede și protecția drepturilor personale nepatrimoniale, fiind expres reglementat dreptul celui vătămat ori amenințat cu o atingere ilicită adusă personalității sale să ceară oricând instanței interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă ea este iminentă, încetarea încălcării și interzicerea ei pentru viitor, dacă ea încă durează, constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care ea a creat-o încă subzistă.
Apoi, în Cartea a II-a, „Despre familie”, se oferă soților, pentru prima dată, posibilitatea de a alege între regimul comunității legale, cel al comunității convenționale sau cel al separației de bunuri. Soții, în timpul regimului comunității, bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, prin bună învoială, prin act încheiat în formă autentică notarială sau pe cale judecătorească.
De asemenea, noul Cod civil reglementează, în detaliu, divorțul pe cale administrativă sau prin procedură notarială și instituie competența unei singure instanțe, instanța de tutelă, pentru aplicarea tuturor măsurilor și soluționarea tuturor litigiilor prevăzute de această Carte în sarcina instanțelor judecătorești.
„Implementarea acestor noi concepte presupune operarea, în prealabil, a numeroase și substanțiale modificări instituționale, dar și o atentă revizuire a cadrului normativ special ce constituie astăzi izvorul de drept al acestei materii”, se mai arată în documentul citat.
Cartea a III-a,”Despre bunuri”, conține elemente de noutate a căror punere în aplicare trebuie atent pregătită. Astfel, proiectul reglementează proprietatea periodică, instituie posibilitatea de dobândire prin uzucapiune tabulară a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale, stabilindu-se și condiții restrictive de aplicare în ce privește uzucapiunea extratabulară, introduce instituția fiduciei (corespondenta trust-ului în common-law) și consacră pentru prima dată în dreptul românesc instituția administrării bunurilor altuia.
În materia cărții funciare, modificarea este radicală, noul Cod civil instituind caracterul constitutiv al înscrierii constituirilor sau strămutărilor drepturilor reale asupra imobilelor. Această nouă perspectivă are un important impact în plan instituțional și impune abrogarea sau revizuirea unui număr substanțial de dispoziții legale care reglementează actualmente acest domeniu.
Cartea a IV-a, „Despre moștenire și liberalități”, reglementează, după modelul Codului civil francez și cel al provinciei Québec, cazurile de nedemnitate absolută și nedemnitate judiciară, efectele nedemnității, precum și faptul că aceste efecte pot fi înlăturate prin manifestarea expresă a voinței defunctului. De asemenea, instituția reprezentării succesorale a fost reformată, permițându-se reprezentarea nedemnului și a renunțătorului.
Noul Codul civil a accentuat necesitatea manuscrierii testamentului olograf, a modernizat materia testamentelor privilegiate, a unificat și simplificat dispozițiile în materia efectelor legatelor.
Totodată, sancționând soluții jurisprudențiale și doctrinare române și franceze sunt consacrate între altele relaxarea interdicției substituției fideicomisare, reglementarea liberalităților reziduale, un sistem unitar și simplu de calculare a cotității disponibile, extinderea, ca regulă, a reducțiunii prin echivalent și altele.
Cartea a V-a, „Despre obligații”, aduce modificările în raport cu actuala reglementare, lărgind sfera izvoarelor obligațiilor, modificarea regimului nulității, instituirea posibilității de a contracta cu privire la bunuri care, la data încheierii contractului, aparțin unei terțe persoane, strămutarea riscului în contractele translative de proprietate odată cu predarea bunului, reglementarea expresă a impreviziunii și a denunțării unilaterale ca modalitate de încetare a oricărui tip de contract încheiat pe durată nedeterminată, includerea, în materia răspunderii civile delictuale, a unor soluții consacrate în doctrină și jurisprudență, extinderea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, modificarea regulilor în materie de executare silită a obligației de a face, introducerea instituției preluării de datorie, modernizarea regimului juridic al rezoluțiunii și rezilierii contractelor sinalagmaice, codificarea unor contracte, includerea bunurilor mobile în domeniul ipotecii, sunt doar câteva dintre elementele reformei în materia obligațiilor consacrate de Codul civil, elemente ce impun o atentă considerare a aspectelor de drept tranzitoriu.
Noul Cod civil propun soluții novatoare și în materia prescripției. Astfel, Cartea a VI-a, „Despre prescripția extinctivă, decăderea și calculul termenelor”, prevede posibilitatea părților ca, în limitele și condițiile prevăzute de lege, să modifice durata termenelor de prescripție ori să modifice cursul prescripției extinctive. De asemenea, s-au instituit noi cazuri de suspendare a prescripției extinctive, de exemplu, în cazul negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor dintre părți sau în cazul necesității parcurgerii unei proceduri de conciliere prealabile prevăzute de lege.
Totodată, în materia garanțiilor ipotecare, prescripția dreptului la acțiune privind creanța principală nu atrage și stingerea dreptului la acțiunea ipotecară.
Cartea a VII-a „Dispoziții de drept internațional privat”, a preluat în noul Cod civil prevederile Legii 105/1992 privind raporturile de drept internațional privat, prevederi ce au fost însă revizuite pentru a fi puse în acord cu noua concepție în materia dreptului familiei și cu instrumentele de drept european și internaționale în domeniul dreptului internațional privat.
De exemplu, se introduce o nouă reglementare ce stabilește autonomia de voință a soților, în sensul posibilității de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial și distinge între efectele personale și cele patrimoniale generale ale căsătoriei, pe de o parte, și regimurile matrimoniale propriu-zise, pe de altă parte. De asemenea, au fost reglementate condițiile în care poate fi recunoscută în România desfacerea căsătoriei prin repudiere sau denunțare unilaterală, necunoscută în dreptul român.
Pentru punerea în aplicare a noilor reglementări și corelarea cu legislația existentă se vor lua o serie de măsuri, arată MJ.
Astfel, proiectul de lege face aplicarea principiului constituțional al neretroactivității legii, prevăzând că „actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor”.