Senatorul AUR de Suceava, Virgiliu Vlăescu, consideră că lipsa soluțiilor de pe piața muncii afectează inflația și nivelul de trai al românilor. Într-o interpelare transmisă premierului Ilie Bolojan, Virgiliu Vlăescu a explicat că impactul deficitului de forță de muncă asupra dinamicii anuale a prețurilor de consum în perioada 2019-2024 a fost, în medie, de circa 3,1 puncte procentuale, potrivit unei cercetări realizate de Direcția de studii economice a Băncii Naționale a României (BNR).
„Lucrarea are două obiective: în primul rând, evaluează impactul deficitului de forță de muncă asupra salariilor și asupra numărului de angajați la nivelul firmelor; în al doilea rând, integrează aceste rezultate într-un model macroeconomic multisectorial pentru a analiza efectele asupra inflației. Astfel, contribuția deficitului cronic de forță de muncă la evoluția prețurilor a variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale în perioada analizată, cu un vârf de 3,5 puncte în 2019 și 2023”, a arătat Vlăescu. El a precizat că această traiectorie, relativ stabilă, sugerează faptul că deficitul de forță de muncă este în bună măsură generat de factori structurali, care se modifică lent în timp. Senatorul AUR de Suceava i-a spus premierului că printre factorii care contribuie la această situație se numără emigrația, sistemul educațional insuficient adaptat cerințelor economiei moderne și schimbările tehnologice care cresc cererea pentru competențe specializate și nivelul redus al participării populației la piața muncii.
„În același timp, creșterea economică europeană rapidă și integrarea în lanțurile de producție europene au amplificat cererea de forță de muncă, accentuând dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Companiile care se confruntă cu dificultăți majore de recrutare majorează salariile cu 6,6 puncte procentuale pe an, în medie”, a completat Virgiliu Vlăescu. El a mai adăugat că analiza arată că firmele care se confruntă cu dificultăți majore în găsirea de personal calificat măresc salariile reale cu 6,6 puncte procentuale pe an în medie, dar păstrează aproape neschimbat numărul de angajați.
„Pentru a evalua impactul asupra inflației, a fost utilizat un model macroeconomic multisectorial care include interacțiuni între diferite ramuri ale economiei, rigidități ale prețurilor și fricțiuni pe piața muncii. Modelul permite analizarea modului în care creșterile salariale se transmit în costurile de producție și, ulterior, în prețurile bunurilor și serviciilor. Rezultatele arată că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale este transmisă către prețurile de consum, ceea ce confirmă existența unui mecanism puternic de transmisie de la costurile salariale la inflație. În unele sectoare, deficitul de forță de muncă contribuie puternic la creșterea salariilor, dar creșterea prețurilor este relativ moderată. Acest lucru indică existența unor rigori în ajustarea prețurilor, ceea ce înseamnă că firmele nu transferă imediat costurile salariale mai mari în prețuri. În aceste cazuri, firmele pot reduce temporar profitul sau pot amâna ajustarea prețurilor. În alte sectoare, creșterile salariale generate de deficitul de forță de muncă sunt însoțite de creșteri mai rapide ale prețurilor de producție. Acest lucru indică o transmitere mai puternică a costurilor salariale către prețuri și au o dependență mai mare de costul muncii”, a spus senatorul sucevean, care consideră că în toate cazurile Guvernul trebuie să intervină cu soluții pentru piața muncii.
La finalul interpelării, Virgiliu Vlăescu i-a solicitat premierului să spună când va adopta și aplica un program național pentru adaptarea sistemului educațional la piața muncii, precum și la cerințele economiei moderne și ale schimbărilor tehnologice, care cresc cererea pentru competențe specializate.
