Senatorii din Comisia juridică și din Comisia pentru administrație au amânat, joi, din lipsă de cvorum, dezbaterea inițiativei legislative prin care se propune numirea politică a prefecților, membrii celor două comisii arătând că niciunul dintre grupuri nu sprijină această inițiativă. Decizia senatorilor vine în aceeași zi în care premierul Emil Boc a declarat, la Suceava, că prefecții vor rămâne înalți funcționari publici și că nu vor fi angajați politic.
Propunere legislativă referitoare la unele măsuri privind organizarea administrației publice, care îi are ca inițiatori pe deputații Petru Călian (PDL) și Mircea Dușa (PSD) și pentru care s-a decis dezbaterea în procedură de urgență, se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice, care urmează să întocmească un raport împreună cu comisia pentru administrație publică.
Președintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a declarat, la sfârșitul ședinței că, la nivel politic, cele două partide membre ale coaliției la putere au hotărât că nu este bine să se „umble” la statutul instituției prefectului și pentru că, în țară, „un prefect depolitizat a fost foarte bine primit ca inițiativă dar și pentru că semnalele de la Uniunea Europeană sunt că instituția prefectului nu trebuie să fie politizată.
El a precizat că se va renunța la dezbaterea prevederilor din inițiativă care se referă la instituția prefectului, senatorii urmând să stabilească statutul șefilor instituțiilor publice deconcentrate în teritoriu.
„Trebuie să hotărâm până unde, după schimbarea puterii, trebuie să se schimbe și oamenii care ocupă aceste funcții și atunci ar trebui stabilită o listă pe care să o batem în cuie și toate partidele să știe că, în momentul în care au pierdut puterea, pleacă, sunt înlocuiți de alții care, după doi-trei-patru ani pleacă și vin alții”, a spus Greblă.
Senatorul a susținut că trebuie să se facă o distincție clară între funcțiile care se schimbă odată cu puterea și funcțiile de specialiști, de corp de profesioniști care rămâne indiferent de guvernele care se succed.
Pe de altă parte, el a susținut că nu se va înființa funcția de secretar general al Prefecturii și că tot ce are legătură cu instituția Prefecturii va rămâne așa cum este legiferat în prezent.
El a adăugat că din anii 1930, funcția de prefect în Franța este depolitizată și modelul României este unul franțuzesc.
Greblă a arătat că, în Franța, prefecții sunt schimbați odată la doi ani și jumătate potrivit principiului mobilității în funcție.
Potrivit deciziei senatorilor, cele două comisii vor discuta inițiativa legislativă marțea viitoare.
Doi deputați din coaliția guvernamentală propun ca funcțiile de prefect și subprefect să fie funcții de demnitate publică , iar prefecții și subprefecții să fie numiți de guvern pentru un mandat de maximum patru ani.
Deputatul PDL Petru Călian și deputatul PSD Mihai Dușa au depus, în acest sens, la Senat, o inițiativă legislativă privind unele măsuri pentru organizarea administrației publice, care modifică mai multe acte normative din acest domeniu, printre care și Legea 340/2004 privind instituția prefectului.
Potrivit textului inițiativei legislative, în termen de maximum 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii, funcțiile publice de prefect, subprefect, precum și funcțiile publice și funcțiile încadrate în regim contractual care au calitate de ordonatori de credite, precum și adjuncții acestora se vor desființa.
Cei doi deputați propun, de asemenea, ca autoritățile și instituțiile publice care au prevăzute astfel de funcții publice sau în regim contractual să fie obligate ca, în 45 de zile, să se reorganizeze.
Inițiativa legislativă mai prevede ca în fiecare județ să funcționeze un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecți, secretar general din cadrul instituției prefectului și conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației centrale din subordinea Guvernului, care își au sediul în județul respectiv.
Potrivit proiectului, personalul din cadrul cancelariei prefectului ar urma să își desfășoare activitatea în baza unui contract individual de muncă încheiat, în condițiile legii, pe durata exercitării mandatului de prefect.
Inițiatorii mai propun ca înființarea funcțiilor de șef serviciu public în calitate de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale.
Călin și Dușa explică, în expunerea de motive, că ocupanții funcțiilor administrative se diferențiază de cei care ocupă funcții publice prin aceea că sunt selectați, promovați și își desfășoară activitatea în baza legislației funcționarilor publici.
„Adoptarea unor măsuri legislative de separare a celor două categorii de funcționari ar contribui la o mai bună funcționare a instituțiilor statului în această perioadă complexă, din punct de vedere economic și social”, se mai arată în expunerea de motive ce însoțește inițiativa legislativă.
