Comisia juridică din Senat a adoptat, marți, un nou raport de admitere cu amendamente la cererea de reexaminare a Codului de procedură penală, stabilind că înregistrările ambientale sau accidentale pot fi folosite ca probe în infracțiuni de corupție sau contra persoanei.
Amendamentul la cererea de reexaminare privind proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006, pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, a fost propus de senatorii Norica Nicolai (PNL) și Șerban Nicolae (PSD) și prevede că „înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane constituie mijloace de probă atunci când privesc infracțiuni contra persoanei, infracțiuni contra patrimoniului, infracțiuni de corupție și infracțiuni specifice activității de crimă organizată”.
Membrii Comisiei juridice au adoptat un nou raport de admitere, cu amendamente, la cererea de reexaminare a șefului statului pe Ordonanța privind Codul de procedură penală, după ce în ședința de plen de săptămâna trecută acest proiect a fost retrimis pentru dezbatere la comisie, la propunerea senatorului UDMR Peter Eckstein Kovacs.
Senatorul PSD Șerban Nicolae a declarat, după votul din Comisia juridică, că singurele modificări la Codul de procedură penală au fost cele solicitate de Ministerul Justiție, în sensul păstrării unor texte existente în OUG 60/2006, la care comisia a adus o serie de corecții.
Șerban Nicolae a menționat că „interceptările făcute accidental sau ambiental, altele decât cele făcute pe tehnică specială de interpretare a convorbirilor telefonice, se pot utiliza ca mijloc de probă, dar numai în cauze ce privesc infracțiuni contra persoanei, contra patrimoniului, de corupție și cele de crimă organizată, deci cu o limitare”.
Întrebat dacă, prin modificarea adusă legii, interceptările ambientale din cazul care îl vizează pe Decebal Traian Remeș pot fi folosite ca „probe” în instanță, Nicolae a răspuns că pot fi folosite, „pentru că este vorba despre un caz de corupție”.
Senatorul PSD a mai precizat că în cadrul dezbaterilor s-a luat în calcul și chestiunea percheziției, Comisia juridică însușindu-și o bună parte din solicitarea Guvernului, reieșită și din cererea președintelui de reexaminare a legii. Astfel, senatorii juriști au decis că nu trebuie impuse condiții de cerere a percheziției din partea procurorului, ci doar de emitere a autorizației judecătorului pentru efectuarea unei percheziții.
Un alt amendament stabilit în ședința Comisiei juridice menționează ca măsura de a nu părăsi localitatea sau țara de către o persoană cercetată într-un dosar penal să fie luată și de către procuror, nu doar de judecător, dar atunci când este luată de către procuror, judecătorul să o confirme în termen de maximum 48 de ore.
Șerban Nicolae a arătat că Senatul nu și-a însușit punctul de vedere al președintelui Traian Băsescu cel puțin în două chestiuni importante din cererea de reexaminare, și anume ca procurorul să efectueze nemijlocit interceptări și înregistrări de convorbiri telefonice, senatorii juriști stabilind ca acest lucru să se realizeze doar prin intermediul unor servicii tehnice specilizate.
Un alt punct de vedere al președintelui care nu a fost însușit de Comisia juridică se referă la prezența avocatului persoanei învinuite sau inculpate doar la acele acte de urmărire penală la care este obligatorie prezența persoanei învinuite sau inculpate.
„Ne-am păstrat vechea propunere, din Codul de Procedură Penală, după care avocatul învinuitului sau inculpatului participă la orice act de urmărire penală, cu excepția, bineînțeles, a celor care se realizează prin mijloace tehnice specifice, unde avocatul nu poate fi prezent la strângerea de dovezi prin înregistrări sau interceptări de convorbiri telefonice”, a menționat Nicolae.
El a criticat „tezele false” impuse în declarațiile publice de către președintele Traian Băsescu, cu privire la această lege, în două cazuri, și anume dezincriminarea fraudelor bancare și efectuarea percheziției doar cu înștiințarea realabilă a celui percheziționat.
„Am constatat cu această ocazie că era o teză falsă, la fel ca cea cu dezincriminarea fraudelor bancare, cea privind percheziția care nu se poate face decât cu înștiințarea prealabilă a celui percheziționat. Aceasta era o minciună și ați constatat că nu era o astfel de problemă, așa cum nu e nici în cazul fraudelor bancare. Din nefericire, acea afirmație a președintelui făcută la bilanțul Ministerului Public este una foarte gravă. Nici parlamentarii și nici nimeni altcineva nu a dat liber în România la furtul din bănci”, a spus Nicolae.
Senatorul PSD a declarat că, dacă se privesc cu luciditate și fără încărcătură politică toate aceste modificări aduse în dezbateri, cererea de reexaminare poate fi acceptată cu observațiile făcute de Comisia juridică a Senatului, deși această procedură presupune și trecerea prin Camera Deputaților, unde se va da votul final.
„Cred că propunerea noastră este una rațională, profesională și care ține cont și de rațiunile care țin de combatarea criminalității, la momentul actual, dar și de protejarea intereselor legitime ale cetățeanului”, a spus Șerban Nicolae.
La rândul său, reprezentantul Ministerului Justiției la dezbaterile din Comisia juridică, secretarul de stat Katalin Kibedi, a declarat că este „mulțumită” de forma cu amendamente a Codului de procedură penală, deși Guvernul mai avea zeci de pagini de elemente pe care ar fi dorit să le menționeze și că, în acest stadiu, cei care vor analiza mai în detaliu această formă a legii vor fi practicienii.
„În general, pe principiile mari, ceea ce am fost atenționați, ele s-au corectat din raportul inițial al Comisiei juridice”, a spus Kibedi, adăugând că „se poate ieși cu fața curată”.
Ea a menționat că toate aceste aspecte de corelare legislativă se speră a fi rezolvate prin noul Cod de procedură penală, pe care Ministerul de Justiției încearcă să îl publice în data de 15 martie, pe site, pentru a începe dezbaterile publice.
