Senatorii din Comisia juridică au admis, joi, cererea de reexaminare a președintelui privind Codul de Procedură Penală, cu amendamente, una dintre solicitările șefului statului respinse de aceștia fiind aceea ca procurorii să facă interceptări de convorbiri telefonice și înregistrări.
Senatorul PSD Șerban Nicolae a declarat, la finalul dezbaterilor din Comisie, că OUG 60 privind Codul de Procedură Penală „a născut numeroase discuții referitoare la unele îngrădiri ale activității procurorilor și unele reglementări care ar fi împiedicat activitatea jurnalistică”.
Nicolae a precizat că, în urma discuțiilor din Comisia juridică, s-a decis eliminarea acelor dispoziții restrictive care împiedicau procurorii să folosească înterceptările telefonice înainte de începerea urmăririi penale.
Șeful statului critica în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului faptul că, prin modificările Codului de procedură penală, se ajunge la imposibilitatea efectuării interceptărilor înainte de începerea urmăririi penale.
Membrii Comisiei juridice nu au fost de acord cu punctul de vedere al președintelui Traian Băsescu, din cererea e reexaminare, prin care arăta că în textul Cpp este nejustificată eliminarea procurorului de la efectuarea personală a procedurii de dare în urmărire.
„Am ajuns la concluzia că procurorii nu pot să efectueze personal interceptări de convorbiri telefonice și înregistrări, acestea fiind solicitate de procurori, dispuse de judecători dar efectuate în mod direct de personal special autorizat”, a precizat Șerban Nicolae.
Senatorii juriști au luat în calcul și un alt aspect din lege criticat de șeful statului, respectiv lipsa prevederii privind dreptul apărătorului unei părți de a asista la toate actele de urmărire penală.
Șerban Nicolae a arătat că actul normativ a fost modificat, astfel încât să coincidă și cu decizia Curții Constituționale, astfel că, la orice act de urmărire penală, apărătorul unei părți din dosarul penal poate să fie prezent.
Cu toate acestea, juriștii din Senat au introdus și o excepție în această cauză, și anume în privința „acelor acte de urmărire penală care au un caracter special, respectiv interceptări, înregistrări de convorbiri telefonice sau strângerea de probe prin folosirea de agenți prin acoperire”.
Membrii Comisiei juridice au adus un amendament la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2006, care arăta că „înregistrarea convorbirilor dintre avocat și partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces este interzisă și nu poate fi folosită ca mijloc”.
Senatorii juriști au modificat alineatul, astfel că „înregistrarea convorbirilor dintre avocat și partea pe care o reprezintă sau o asistă în proces este interzisă și nu poate fi folosită ca mijloc de probă în acea cauză, cu excepția situației în care avocatul a participat direct la săvârșirea infracțiunii”.
Secretarul de stat în Ministerul Justiției, Katalin Kibedi, a declarat că, dincolo de sublinierea pe care o face președintele în cererea de reexaminare, invocând art. 16 din Constituție, privind egalitatea cetățenilor în fața legii, „avocatul nu se poate bucura de o imunitate absolută, astfel încât să nu poată fi tras la răspundere pentru simplul fapt că într-o cauză penală este apărător”.
„Acolo unde avocatul este participant, nu are importanță în ce calitate, la o infracțiune gravă, nu se poate prevala de confidențialitate și să distrugem mijloacele de probă numai pentru că el este apărătorul unui învinuit sau inculpat”, a adăugat Kibedi.
Secretarul de stat în Ministerul Justiției a declarat la finalul dezbaterilor că actuala formă a legii „asigură acel echilibru între ceea ce înseamnă buna desfășurare a activității de urmărire penală, pentru investigarea și descoperirea infractorilor, dovedirea vinovăției, dar pe de altă parte să se asigure și acele garanții procesuale care să înlăture abuzurile și suspiciunile care se invocă în activitatea de urmărire penală, când este vorba despre înregistrări, interceptări”.
În opinia lui Kibedi, raportat la ordonanța inițială cu amendamentele aduse în Camera Deputaților, „corecturile care s-au adus nu înseamnă neapărat păstrarea vechilor prevederi”, ci s-au adus acele corecturi care la ora actuală soluționează niște probleme destul de sensibile care s-au ridicat în acest timp.
