Senatorii au început, miercuri, dezbaterile generale asupra Ordonanței de urgență 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, discuțiile din plen axându-se în special pe oportunitatea verificării existenței calității de colaborator al Securității în cazul clerului. Senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs a susținut, în numele grupului său parlamentar, adoptarea Ordonanței în forma în care acesta a fost publicată în Monitorul Oficial, cerându-le senatorilor să „cenzureze” deciziile de modificare a textului inițial luate de membrii Comisiei juridice.
El a susținut că textul legal trebuie să fie pus în acord cu prevederile constituționale, precizând că Guvernul nu a adus modificări importante la prevederile legale care au fost anterior în vigoare, acest lucru întâmplându-se însă în cazul amendamentelor propuse de senatorii juriști.
„Clerul trebuie să rămână supus acestui control (n.r. al CNSAS), așa cum a fost și până acum”, a opinat senatorul Uniuni.
Senatorul liberal Puiu Hașotti a anunțat, în plen, că grupul său parlamentar susține forma inițială a ordonanței de urgență și a arătat că, pentru o deconspirare rapidă și eficientă, senatorii trebuie să respingă amendamentele aduse de Comisia juridică.
Senatorul PRM Gheorghe Funar a întrebat, în cadrul dezbaterilor, dacă CNSAS are menirea să îi unească sau să îi dezbine pe români și care sunt salariile membrilor acestui Consiliu.
Președintele CNSAS, Claudiu Secașiu, a răspuns că CNSAS lucrează pentru unitatea românilor, pentru ca ei să fie tratați în mod egal. În ceea ce privește salariile membrilor acestei instituții, Secașiu a spus că sunt de aproximativ de 3500 lei, la care nu se adaugă sporuri, indemnizațiile neputându-se compara cu cele din agențiile guvernamentale.
„Îmi exprim speranța că Parlaementul va gestiona cu răspundere problemele CNSAS”, a spus el în încheierea intervenției.
Senatorii au dezbătut alături de ordonanța de urgență alte patru proiecte de lege care au același obiect de reglementare, activitatea CNSAS, care au primit raport de respingere din partea Comisiei juridice, discuțiile de principiu privind derogarea de la lege în ceea ce privește clerul fiind reluate.
Senatorul Peter Eckstein Kovacs a criticat, în numele grupului său, soluția de compromis propusă de senatorul liberal Norica Nicolai, ca verificarea existenței sau inexistenței calității de colaborator al Securității de către CNSAS în cazul ierarhilor și șefilor cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, să se poate face numai la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin.
Potrivit afirmațiilor sale, aproximativ 80 la sută dintre cei care cad sub incidența acestei legi dintre clerici au fost deja verificați, iar cei care nu au fost verificați sunt „într-o situație delicată”.
„S-ar putea presupune că ei au evitat până acum (n.r. să fie controlați). Statutul lor, dacă au fost colaboratori sau nu rămâne incert”, a fost de părere parlamentarul.
„Clerul este un element de bază al societății românești, indiferent de confesiune, și este bine ca asupra lor să nu planeze acest dubiu, dacă au fost sau nu colaboratori”, a arătat Eckstein Kovacs.
El a menționat atitudinea consecventă a euro-parlamentarului Ladislau Tokes care susține necesitatea ca trecutul preoților în relație cu Securitatea să fie clarificată.
În replică, senatorul PSD Șerban Nicolae a susținut că, potrivit constatarilor sale, prevederile privind deconspirarea colaboratorilor Securității s-au concentrat pe Biserica Ortodoxă Română. „A existat un anumit interes pe BOR – o mediatizare intensă a posibilelor colaborări sau a negațiilor de colaborare cu fosta Securitate direcționate către BOR”, a spus el, adăugând că diverși ierarhi ortodocși au fost „târâți în diverse scandaluri mediatice” pe acestă temă.
În opinia sa, este nefiresc să fie adusă biserica într-o discuție laică, care ține mai degrabă de interese politice. El a opinat că o decizie a CNSAS nu trebuie să intervină în ierarhia bisericească indiferent de cult.
„Ea nu își găsește rostul decât pentru a genera conflicte, a genera tensiuni și pentru a face viața bisericilor ceva mai complicată”, a opinat Șerban Nicolae.
În ceea ce privește propunerea ca preoții să fie verificați de CNSAS, la solicitarea cultului din care fac parte aceștia, Nicolae a apreciat că aceasta este o „formulă discutabilă”.
Potrivit senatorului PSD, prevederile legii referitoare la cler ar fi fost direcționate în trecut către Patriarhul Teoctist și, în prezent, către, Preafericitul Daniel, și sunt orientate în special către BOR. „De principiu, ar trebui să lăsăm bisericile, și mă refer la toate cultele religioase în afara unei chestiuni care este excesiv politizată, în afara unei chestiuni care este mediatizată exclusiv prin prisma politicului, a candidaturilor, prin prisma alegerilor, a întregului exercițiu politico-electoral din societatea românească”, a declarat social-democratul.
Senatorul le-a cerut colegilor săi să lase preoții „deoparte”, pentru că, atât timp cât nu se poate interveni în organizarea autonomă ierarhică bisericească nu este normal ca cineva să se joace „cu verificatul, cu căutatul”.
Intervenția sa a fost întreruptă de vociferări din partea unor persoane care asistau, de la balcon , la ședința Senatului, acesta părăsind, ulterior, sala pentru a le cere explicații acestora.
Invitații care au participat la ședință au tulburat, de altfel, de mai multe ori dezbaterile, fie prin remarci făcute cu voce tare, fie prin aplauze, ei fiind apostrofați în câteva rânduri de președintele de ședință, senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă.
În timpul discuțiilor, punctul de vedere al senatorului Șerban Nicoale a fost susținut de senatorul PRM Carol Dina, care a opinat că Biserica trebuie lăsată „să își vadă de treburile sale”, inclusiv să susțină autoritățile în ceea ce privește îmbunătățirea vieții cetățenilor.
„Biserica este responsabilă asupra credibilității slijbașilor săi și nu îmi închipui că poată să admită în rândurile sale oameni care au făcut rău în viața lor și pot fi oricând stigmatizați atât de oameni cât și de diavol”, a spus senatorul.
El s-a pronunțat pentru respectarea autonomiei bisericilor și oferirea posibilității pentru acestea de a reprezenta în conștiința cetățenilor să reprezinte acea parte sănătoasă care inspiră încredere și autoritate”.
Senatorul PNL Puiu Hașotti a menționat, în intervenția sa, că legea nu vizează biserica în întregul ei ci doar acei preoți care au colaborat cu Securitatea.
„De ce să fie preoții eliminați? În fond, noi facem legi pentru toți cetățenii României”, a precizat senatorul liberal, adăugând că atenția acestei legi ar trebui să fie atrasă, cu precădere, de cei care sunt „repere morale” într-o societate.
Liderul senatorilor PD-L, Constantin Ghoerghe, a invocat principiul constituțional potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege și a opinat că exceptarea de la prevederile legale a preoților ar pune apriori un semn de îndoială asupra clericilor români și crează impresia unei protecții pe care Parlamentul ar dori să o acorde prin lege.
„Nu cred că le facem un bine exceptându-i de la aceste verificări”, a fost de părere senatorul democrat liberal.
Amendamentul propus de senatorul PNL Norica Nicolai la Ordonanța de urgență a 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității constituie o excepție de la regula generală potrivit căreia orice cetățean român, presa, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul să de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității pentru persoanele care ocupă o serie de demnități sau funcții.
Legea enumeră printre aceste demnități și funcții cele de Președinte al României, parlamentar, membru al Guvernului, prefecți, primari, personalul diplomatic și consular, Avocatul Poporului, judecător sau procuror.
Potrivit raportului Comisiei juridice, cei doi senatori propun, de asemenea, ca traficarea și darea spre publicitate, de către personalul CNSAS a unor date sau informații din dosare constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Un al amendament stipulează că acțiunea în anularea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce în cel mult 48 de ore de la aprobarea notei de constatare la Secția de contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, și nu la cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție așa cum era în ordonanța de urgență.
O altă modificare propune ca acțiunea în constatare a calității de lucrător sau colaborator al Securității se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel București și nu la cea a tribunalului București, cum propusese Executivul.
Comisia mai cere eliminarea din textul ordonanței a mențiunii că persoanele care depun declarația pe propria răspundere că nu au fost colaboratori ai Securității sunt exonerate de obligația asigurării protecției informațiiloe secrete de stat sau secrete de serviciu.
Senatorii juriști mai doresc introducerea pe lista persoanelelor care fac obiectul ordonanței candidații pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, procurii Direcției de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, membrii Consiliul Național de Integritate, președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, membrii academiilor de ramură.
Potrivit textului adoptat de senatori juriști, prin lucrător al Securității se înțelege orice persoana care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, și a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Ei au eliminat, în urma votului majoritar din comisie, mențiunea că această încălcare trebuia să fie făcută în scopul susținerii puterii totalitar comuniste.
Senatorii din Comisia juridică au validat și propun plenului un amendament transmis de CNSAS și însușit de Comisia juridică prin care este considerat colaborator al Securității și persona care înlesnea culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea.
Aceeași calitate o au, potrivit deciziei senatorilor, și cei care, în calitate de rezidenți, coordonau activitatea informatorilor.
În preambulul modificat al ordonanței se arată că în perioada comunistă, cuprinsă între 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele securității statului, parte a poliției politice, o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, drepturilor și libertăților lor fundamentale, fapt care îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea securității.
Senatorii urmează să dea votul la acest proiect de lege, care are caracter organic, într-o ședință ulterioară, Senatul fiind Cameră decizională.
