Senatorii au decis, miercuri, ca personalul Curții Constituționale asimilat celui cu funcții similare din structurile Parlamentului să beneficieze de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare din ultimele 12 luni înainte de pensionare.
Senatorii au adoptat raportul comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru muncă, în urma cererii de reexaminare adresată Parlamentului de președintele Traian Băsescu referitoare la Legea privind personalul Curții Constituționale.
Acest act normativ are ca obiect de reglementare statutul personalului Curții Constituționale, în sensul stabilirii condițiilor și criteriilor de asimilare ale drepturilor și obligațiilor diferitelor categorii de personal cu atribuții specifice personalului care exercită atribuții similare în cadrul autorităților legiuitoare și judecătorești.
În fapt, modificarea adoptată de senatori vizează Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, completată, la propunerea senatorului Doru Ioan Tărăcilă, cu prevederi referitoare la personalul Curții Constituționale.
Același senator a propus și prevederea, adoptată de senatori, potrivit căreia funcționarii publici parlamentari cu o vechime în muncă de 30 de ani, din care cel puțin 14 ani în structurile Parlamentului, vor beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare.
Proiectul face parte din categoria legilor organice, iar cererea de reexaminare a fost dezbătură anterior de Camera Deputaților.
În 12 decembrie 2007, președintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului reexaminarea Legii privind personalul Curții Constituționale, afirmând că aceasta modifică și un act normativ distinct, Legea nr.7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, fără ca aceste modificări să fie supuse dezbaterii.
„Întrucât obiectul legii trimise spre promulgare îl reprezintă stabilirea statutului personalului Curții Constituționale, președintele consideră că prin introducerea acestor modificări ale Legii nr. 7/2006, se eludează o etapă importantă a procesului legislativ, aceea a dezbaterii publice. De aceea, orice modificare a legii privind statutul funcționarului public parlamentar trebuie să se facă prin demararea unei inițiative legislative separate, care să parcurgă întregul proces legislativ, cu toate etapele sale, cu atât mai mult cu cât se creează discriminări între categoriile de funcționari publici”, preciza Președinția.
De asemenea, șeful statului preciza că „prin această modalitate de instituire de «completări» ale unor acte normative ce privesc alte categorii de personal și drepturi diferite de cele la care se referă reglementarea și titlul legii supuse promulgării, în cazul de față cu pensii de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 12 luni de activitate sau din ultima lună de activitate, fără să se cunoască impactul socioeconomic, conduce la tratament inechitabil, inegal și diferențiat, care nu a făcut obiectul unor asumări publice și nu este rezultatul dialogului cu partenerii sociali”.
În opinia lui Băsescu, evaluarea costurilor unei astfel de completări a unei alte legi decât cea la care se referă strict actul normativ supus promulgării are consecințe în plan procedural, dar și asupra bugetului de stat, creându-se precedente periculoase, „mai ales că lipsește dialogul social pe această problemă și nu s-a pus în discuție, în mod transparent, această propunere de reglementare, ce intră în contradicție cu însuși titlul legii supuse promulgării, ce se referă la personalul Curții Constituționale și nu la funcționarii publici parlamentari”.
Președintele arată, în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului, că, „dacă există îndreptățire pentru a se acorda aceste drepturi, trebuie analizată, în aceeași măsură, și posibilitatea acordării acestora și restului bugetarilor, care pot fi situați pe paliere apropiate beneficiarilor vizați de art.26 și 27 din legea în discuție”, sens în care popune completarea articolelor în cauză din actul normativ supus promulgării, cu referiri și la aceste categorii de persoane, pentru a se asigura un tratament și drepturi egale.
