Comisia pentru învățământ din Senat a avizat, prin vot, prevederea din proiectul Legii educației prin care se propune ca materiile Istoria și Geografia României să fie predate în limbile minorităților în învățământul gimnazial și liceal, acolo unde este posibil.
Membrii comisiei au discutat, marți, articolele din proiectul Legii educației naționale referitoare la învățământul în limba maternă a minorităților naționale. Comisia va transmite plenului, la finalizarea dezbaterilor, un raport suplimentar pentru acest proiect de act normativ.
Președintele Comisiei pentru învățământ, Mihail Hărdău (PDL), a susținut, în acest sens, că a constat o „schimbare de atitudine” a senatorilor PNL și PSD.
Potrivit lui Hărdău, articolele care vizează învățământul în limba maternă a minorităților naționale au fost agreate în forma adoptată de Camera Deputaților.
„Am discutat în special articolele privind minoritățile și am constat o schimbare de atitudine a opoziției, care a fost de acord cu aproape toate variantele venite din Camera Deputaților. Și opoziția a fost de acord cu varianta Camerei, inclusiv în ce privește articolul referitor la studierea Istoriei și Georgrafiei României în limba minorităților”, a spus senatorul democrat-liberal.
Astfel, prin raportul suplimentar se va accepa prevederea potrivit căreia în învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, după programele școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română.
Hărdău a menționat că membrii comisiei au reintrodus articolul potrivit căruia, în cazul minorităților naționale, disciplina Limba și literatura română se predă, pe tot parcursul învățământului preuniversitar, după programe școlare și manuale elaborate special pentru minoritatea respectivă.
Comisia a păstrat, de asemenea, prevederea adoptată de deputați potrivit căreia pe raza unei unități adminsitrativ-teritoriale cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
Pe de altă parte, membrii comisiei au eliminat reglementarea potrivit căreia în unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale, disciplina Limba și literatura română ar fi fost predată după manualele utilizate în unitățile de învățământ cu predare în limba română.
„Cred că am ajuns la o formulă rezonabilă. Noi am considerat că nu trebuie să se interpună între părinți, tutorii legali și instituția școlară organizația politică a minorităților. Și domnul senator Tiberiu Bokor a fost de acord să eliminăm această prevedere. În rest, drepturile câștigate prin adoptarea noii Legi a educației au fost respectate. Drepturile obținute nu se pot restrânge ulterior. Am respectat acest principiu de drept”, a spus secretarul Comisiei, Nicolae Robu (PNL).
Chestionat dacă vor fi și cazuri în care copiii din comunitățile aparținând minorităților naționale vor putea studia după manuale realizate în alte țări decât România, acesta a răspuns că o astfel de practică nu reprezintă o noutate.
„Pot fi aduse și manuale făcute în altă țară. Am aflat că acest lucru a fost făcut și până acum în situații particulare, la învățământul în limbi de circulație internațională, dar și pentru acela în limbile unor minorități naționale cu reprezentare mai redusă. Personal, consider că statul român trebuie să își respecte un angajament luat și să aibă disponibilitatea de a cheltui astfel încât toți cetățenii României să poată beneficia de condiții și de manuale pentru a putea studia în limba maternă”, a declarat senatorul.
Liberalul a menționat că în cazul învățământului în limba maghiară ar putea fi aduse manuale din afara țării, însă el a subliniat că în acest caz trebuie să respecte Legea educației și să existe avizul ministerului.
Robu a mai declarat că este o răspundere foarte mare de care reprezentanții Ministerului trebuie să se achite cu cinste, astfel încât să nu se ajungă în situația în care elevii vor studia „tot felul de bazaconii scrise de cine știe cine”.
Pe de altă parte, Nicolae Robu a apreciat că raportul suplimentar la proiectul Legii educației va fi finalizat zilele următoare, el declarându-și speranța că membrii comisiei vor găsi un consens și pentru restul de 120 de articole ale legii care au mai rămas de discutat.
„După părerea mea, sunt șanse ca această lege să fie adoptată în plen fiindcă păstrează tot ce e bun în legea deja adoptată, dar elimină ceea ce noi, ca oameni de învățământ, considerăm că este neavenit și face rău învățământului. Mă aștept ca cei de la putere să susțină în plen proiectul atâta timp cât aici au susținut că modificările aduse de comisie sunt benefice învățământului. Ar fi paradoxal ca aici să își exprime mulțumirea pentru tot ceea ce facem și în final să nu voteze”, a conchis Nicolae Robu.
