Postul Mare care începe pe 6 martie și ține până pe 23 aprilie are propria sa carte liturgică, Triodul. Aceasta conține cântări și slujbe speciale pentru fiecare zi a postului, începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului și sfârșind cu Vecernia din Sâmbăta Mare. Una dintre rânduielile liturgice aparținând Postului și specifică ortodoxiei este împărtășirea cu Sfintele Taine la fiecare sfârșit de săptămână.
Fiecare duminică devine, prin importanța care i se acordă astfel, un punct de sprijin și, totodată, ziua bucuriei duhovnicești. Postul propriu-zis este comparat cu călătoria de patruzeci de ani a poporului evreu în pustiu. De-a lungul acestei calatorii, Dumnezeu a săvârșit mai multe minuni și, prin analogie, același model de explicație este dată de Sfinții Părinți celor patruzeci de zile de Post.
Ultima săptămână a Postului care precede sărbătoarea este Săptămână Mare, care începe cu Duminica Floriilor și se termină cu Duminica Pascală. Sărbătoarea Paștelui începe de fapt cu Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Hristos în Ierusalim.
În ziua de joi a Săptămânii Mari, clopotele încetează să mai bată. Vor mai bate doar în Sâmbăta Mare. Aceasta zi este, totodată, și începutul chinurilor Mântuitorului. Vinerea este ziua răstignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerată mereu zi fără noroc. În această zi nu se obișnuiau muncile legate de cultivarea pământului sau de creșterea animalelor, nu se aprindea foc și nu se cocea pâine.
