Summitul NATO de la București a lansat două semnale periculoase, acela că Rusia și-a restabilit sfera de influență în Europa și că țările aliate își pot șantaja partenerii, comentează cotidianul britanic The Guardian în ediția electronică de marți.
Un a semnal a fost emis în momentul în care Grecia și-a exercitat dreptul de veto împotriva aderării Macedoniei. Unele voci susțin că veto-ul Greciei, care a invocat motive de securitate, denotă lipsa de încredere a acestei țări în partenerii din Alianță, comentează cotidianul britanic, subliniind însă că prin primirea Macedoniei în NATO orice politică riscantă, care ar putea destabiliza regiunea, ar fi înăbușită încă de la început.
Problema privind Ucraina și Georgia este mult mai gravă, susține sursa citată, care este de părere că reacția Rusiei a fost similară cu cea a Greciei, pretinzând că extinderea NATO i-ar amenința securitatea. Kremlinul a descoperit că, dacă se comportă asemeni unui copil răsfățat, va obține rezultate, respectiv reinstaurarea sferei de influență.
Principala problemă, comentează sursa citată, este însă lipsa voinței politice a UE pentru a ajunge la o poziție comună față de Rusia, ceea ce a determinat un comportament de tipul „divide și stăpânește” din partea Moscovei. Aceasta a atras unele țări europene în acorduri bilaterale, în special privind energia, care împiedică adoptarea unei poziții comune a UE.
Situația este tristă atât pentru Rusia, cât și pentru UE, întrucât consolidează pozițiile oficialilor de la Moscova care promovează o politică a mândriei naționale mai degrabă decât a securității naționale și diminuează posibilitățile stabilirii unui acord real privind politica externă și de securitate a UE.
Este mai trist însă pentru țările care sunt, încă odată, excluse din aceste proiecte. Scopul NATO ar trebui să fie acela de „far” călăuzitor pentru acele țări care se luptă pentru libertate și democrație. În urma summitului de la București a reieșit că „farul” a fost închis, conchide publicația britanică.
