Selecția naturală a influențat diversitatea populațiilor umane moderne și sensibilitatea la anumite boli, potrivit unui studiu al genomului uman realizat de cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris, Franța, informează AFP.
Culorile diferite de păr, înălțimea sau sensibilitatea la anumite boli observate în rândul populațiilor umane moderne sunt rezultatul unui proces de adaptare la mediu, potrivit acestei vaste analize unice a genomului, publicată în Nature Genetics.
Studiul a permis identificarea a 582 de gene care variază în funcție de populații. „Aceste gene s-au diferențiat în urmă cu 60.000 – 10.000 de ani”, potrivit cercetătorilor.
Anumite gene determină diferențele fizice (culoarea pielii, desimea părului), altele determină relația cu agenții patogeni: astfel, o mutație a genei CR1 care este prezentă la 85% dintre africani, dar absentă la europeni și asiatici (chinezi, japonezi), poate oferi o mai mare protecție față de formele severe de malarie.
„Genele au participat la adaptarea la mediu, mutațiile au adus mai multe avantaje selective: joacă, probabil, un rol important la scara fiecărui individ”, a explicat Lluis Quintana-Murci, de la departamentul de genetică evolutivă umană, Institutul Pasteur.
Astfel, o bună adaptare la un mediu nutrițional sărac ar putea – în parte – constitui cauza unei mai mari vulnerabilități la obezitate și hipertensiune arterială manifestată de africani într-o societate ca aceea americană, unde mediul nutrițional este bogat.
„Se cunosc funcțiile multora din aceste gene. Dar s-au descoperit câteva gene ale căror funcții nu se cunosc, deocamdată”, a mai spus cercetătorul.
Studiul a fost realizat pe baza datelor puse la dispoziție de consorțiul public internațional „HapMap”.
La studiu au participat 210 persoane reprezentative pentru diferitele populații umane. Nivelul de diferențe între populații a putut fi măsurat datorită unui număr de 2,8 milioane de markeri genetici.
„Totuși, aceste gene (sau, mai degrabă, variantele lor) nu reprezintă decât o parte infimă a genomului, fapt care anulează din nou conceptul de «rasă» din punct de vedere genetic”, spun cercetătorii.
Studiul „care a identificat, mai ales, genele ce influențează sensibilitatea la maladii a căror frecvență variază în funcție de populație, deschide calea unor cercetări genetice de interes medical”, a adăugat Quintana-Murci.
