Ideea de a renunța la contractul colectiv de muncă unic la nivel național este logică, pentru că nicăieri în Uniunea Europeană nu mai există așa ceva, și ar trebui să avem contracte la nivel de ramură încheiate între părți reprezentative, a declarat marți, fostul ministrul al Muncii, Mihai Șeitan.
Fostul ministru al Muncii a declarat, marți, în cadrul unui seminar privind modificările esențiale în legislația muncii, organizat de Clubul de Drept Social, că România are un Cod al Muncii destul de inflexibil comparativ cu alte state iar contractele colective de muncă reprezintă una dintre problemele majore din actualul act normativ.
Mihai Șeitan a precizat că și Codul muncii și Legea contractelor colective fac referire la același lucru, fiind două legi organice la fel, dar care reglementează în mod diferit același lucru. Fostul ministru a dat ca exemplu durata concediului de odihnă, care este de 20 de zile în Codul Muncii și de 21 de zile în Legea contractelor colective, sau a salariului minim.
„De ce trebuie să existe aceste diferențe? Sau de ce e nevoie de două salarii minime? În felul acesta, elementele din Codul Muncii care se respectă sunt de 30, de 60 sau 90 la sută. La ce ne mai trebuie Codul Muncii? Sau la ce ne mai trebuie Legea contractelor colective? Prin noul sistem încercăm să facem o schimbare”, a mai spus Șeitan.
În opinia acestuia, modificările la Codul muncii ar trebui să abroge prevederile referitoare la contractele colective și să aliniem legislația cu cea din Uniunea Europeană.
„În toată Uniunea Europeană nu există contracte la nivel național. O singură țară are contract colectiv național, dar de natură profesională. Deci nu avem nicăieri așa ceva. În UE ele sunt la nivel de ramură”, a mai spus fostul demnitar.
El a precizat că în Legea contractelor colective ar trebui clar identificate și delimitate ramurile economiei, iar contractele ar trebui să fie încheiate doar de părțile reprezentative ale sindicatelor și patronatelor.
„Ar trebui modificată Legea patronatelor ca să stabilim cum trebuie să se organizeze acestea. Din punct de vedere al participării ar trebui să existe niște reguli. Ar trebui să existe o lege a majorității, atât pentru sindicate, cât și pentru patronate”, a mai spus Șeitan.
El a declarat că în momentul de față, nici în cazul sindicatelor, nici în cazul patronatelor nu e clară reprezentativitatea, iar atunci când a încercat să facă un recensământ al partenerilor sociali s-a lovit de refuzul acestora.
„Dacă e să ne luăm după declarațiile făcute de sindicate și patronate, apropo de câte persoane reprezintă fiecare, România ar avea vreo 40 de milioane de oameni și vreo 20 de milioane de salariați”, a mai spus Mihai Șeitan.
Premierul Emil Boc a declarat, marți, că a acceptat prupunerea UNPR privind reglementarea contractelor colective de muncă prin lege specială, care urmează să fie adoptată imediat după Codul Muncii.
„În cadrul modificărilor pe care le propunem la Codul Muncii, am ținut în mod expres cont de propunerea UNPR care spune că negocierea și încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială. Asta înseamnă în primul rând că actualele contracte de muncă, inclusiv cele la nivel național – acele contracte colective la nivel național – rămân în vigoare, nu se modifică nimic, și problema contractelor colective, inclusiv a celor la nivel național, se va reglementa prin lege specială”, a spus Boc.
Boc a precizat că, în consecință, Legea contractelor colective de muncă nu se abrogă, așa cum era inițial prevăzut.
„Cu alte cuvinte, Legea contractelor colective de muncă nu se abrogă, așa cum era inițial prevăzut, urmând ca prin lege specială să se stabilească acest lucru”, a spus Boc.
El a arătat că reglementarea contractelor colective de muncă prin lege specială a fost propunerea UNPR în cadrul coaliției, pe care Executivul și-a însușit-o.
Boc a precizat că această propunere a fost reiterată marți în discuțiile cu parlamentarii UNPR, aceasta fiind acceptată.
Întrebat cât de repede urmează să vină Legea specială privind contractele colective, având în vedere că acestea expriră, Boc a răspuns: „Imediat după adoptarea Codului Muncii”.
