Președintele OMV, Gerhard Roiss, a declarat joi, la Istanbul, că i-a informat pe președintele Traian Băsescu și pe premierul Emil Boc în legătură cu strategia grupului austriac privind activitățile din România și că așteaptă să vadă cadrul fiscal pe termen lung al Guvernului.
„I-am informat pe premierul Boc și pe președintele Băsescu despre planurile noastre de viitor, strategie pe care o vom avea în primele luni din 2012. Așteptăm să vedem care va fi planul Guvernului român legat de cadrul fiscal. Încă nu am vorbit cu Guvernul despre redevențe. (…) Restructurarea Petrom începută în 2005 este aproape de final, de acum ne gândim ce vom face în următorii zece ani”, a afirmat Roiss.
Grupul OMV, care a privatizat Petrom în 2004, beneficiază de redevențe preferențiale pentru petrol și gaze până în 2014.
OMV și-a prezentat miercuri noua strategie a grupului până în 2021. Obiectivele grupului austriac sunt renunțartea la active de un miliard de euro din partea de rafinare și marketing și concentrarea pe producția de hidrocarburi și energie electrică.
Astfel, până în 2021, activele de rafinare și marketing, care acum reprezintă 53% din activele grupului, vor fi reduse la 25%, în timp ce importanța segmentului de explorare și producție va crește de la 35% la 55%.
De asemenea, strategia OMV până în 2021 vizează atât ieșirea de pe unele piețe, dar și consolidarea pe altele.
Roiss a adăugat că planul de renunțare la active de un miliard de euro nu include și rafinăria Arpechim, care este închisă.
Totodată, OMV a anunțat deja că va reduce capacitate de rafinare a unității Petrobrazi.
„În România vom continua investițiile în rafinăria Petrobrazi și vrem să ne păstrăm poziția cheie pe care o avem pe piața distribuției de carburanți. (…) Avem cash-flow bun, care ne permite investiții anuale de 2,5 miliarde euro pe tot grupul OMV”, a spus Roiss.
Directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, a precizat că pe segmentul de explorare și producție compania vizează în România investiții de 600-800 milioane euro anual, iar dacă va avea oportunități, cifra ar putea crește.
Pe partea de explorare și producție, OMV are un parteneriat cu grupul american Exxon privind evaluarea potențialului de hidrocarburi din Marea Neagră, unde compania are concesionate două perimetre.
Grupul austriac ia în calcul inclusiv posibilitatea ca unul dintre perimetrele pe care le are în Marea Neagră, respectiv blocul Neptun, să fie furnizor de gaze pentru Nabucco. OMV are în derulare și o analiză privind gazele de șist în România, care ar putea fi finalizată în trei ani.
„Investițiile în Marea Neagră vor fi de trei cifre. Dacă vom găsi ceva rezerve acolo, vor fi imense, dar probabilitatea este foarte mică. Ca să investim în Marea Neagră trebuie să știm care va fi cadrul legal pentrru următorii ani”, a continuat Roiss.
Ian Fischer, șeful subdiarei grupului american Exxon Mobil implicată în proiectul explorărilor din Marea Neagră alături de OMV Petrom, a declarat la finele lunii august că pentru etapa de dezvoltare și producție a perimetrului petrolier Neptun din Marea Neagră costurile vor fi cuprinse între 3 și 10 miliarde dolari, dacă faza de explorare se va încheia cu succes.
Totodată, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a aprobat în august prelungirea cu trei ani ani a perioadei de explorare pentru anumite perimetre din cadrul acordurilor petroliere încheiate cu OMV Petrom, până în septembrie 2014.
Compania a primit și dreptul de a explora perimetrul Neptun din bazinul Mării Negre cu încă cinci ani.
Obiectivul Nabucco, proiect început în 2002, este construirea unui gazoduct care să aducă în Europa gaze naturale din bazinul Mării Caspice și din Asia Centrală, pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – Austria, reducând astfel dependența UE de gazele importate din Rusia.
Nabucco este dezvoltat de un consorțiu la care participă companiile OMV, Transgaz Mediaș, MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia), Bulgargaz (Bulgaria) și RWE (Germania). Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană. Investiția totală este evaluată la opt miliarde de euro.
Prin Nabucco se intenționează transportarea a 31 miliarde metri cubi de gaze pe an din regiunea Caspică la un hub din Austria. Startul lucrărilor de construcție a fost amânat de consorțiul care dezvoltă proiectul din 2012 în 2013, iar primele livrări de gaze au fost întârziate din 2015 până în 2017.
