Șeful – mai periculos decât poluarea

Un șef stresant, cu care nu aveți relații tocmai amiabile, poate fi mai periculos pentru sănătate decât poluarea.
Orele de muncă petrecute la birou, în compania unui șef nu tocmai simpatic se dovedesc a fi foarte periculoase pentru sănătatea angajaților. Simptomele sunt cele clasice pentru „răul de birou”: dureri de cap, de gât, usturime de ochii, amețeală și greață. Toate acestea apar în timpul programului de lucru, însă dispar sau cel puțin se atenuează considerabil imediat ce angajatul iese pe ușa de la birou.
Până acum, toată lumea a crezut că de vină pentru aceste probleme sunt condițiile insalubre de la birou, cum ar fi ventilația insuficientă sau întreținerea precară a filtrelor de aer condiționat. Un studiu recent realizat de epidemiologii de la University College of London a făcut lumină asupra acestui mister. În opinia specialiștilor, cauzele acestor simptome trebuie căutate în cu totul altă parte. Mai precis, de vină ar fi relațiile dificile cu șeful.
Potrivit studiului dat publicității de revista Occupational and Environmental Medicine, un șef agresiv și cu pretenții exagerate este mai „dăunător” decât praful și acarienii din mediul de lucru.
Dacă la toate acestea se adaugă și colaborarea precară și lipsa de înțelegere din partea colegilor, situația este gravă. Încep să apară o serie de probleme de sănătate care nu pot fi puse pe seama vreunei boli anume, simptome care afectează angajatul doar pe parcursul orelor de muncă, indiferent dacă este vorba de cefalee, iritarea ochilor, a nasului sau a gâtului, tusea seacă sau pielea deshidratată, sau, de ce nu, stările de amețeală și grețurile, dificultatea de concentrare și senzația de oboseală.
Răul de birou
Deși până acum oamenii de știință nu au reușit să descopere cauzele concrete ale acestor stări, oamenii de știință au pus „răul de birou” pe seama unor factori fizici legați de biroul unde angajatul respectiv își desfășoară activitatea, existând chiar și voci care au vorbit de un adevărat „Sick Building Syndrome”, sau „Sindromul clădirii bolnave”. Aceste probleme îi pot afecta pe angajații care lucrează în același birou, sau se poate referi la întreaga clădire. Până acum, s-a crezut că simptomele sunt rezultatele unor diverși factori, precum ventilația insuficientă, dispunerea defectuoasă a aparatelor de aer condiționat sau filtrele murdare, sau prezența contaminării chimice provocate de adezivi, mochete, vestiare, mobile, imprimante, insecticide și detergenți.
„Pe banca acuzaților” s-au aflat și surse externe de poluare cum ar fi bacteriile, polenul sau alți agenți biologici care se pot forma în conducte, în umidificatoare sau bazine de colectare a condensului.
Noul studiu însă, care a fost realizat pe un eșantion de 4000 de angajați, cu vârste cuprinse între 42 și 62 de ani, ce își desfășoară activitatea în 44 de birouri, a schimbat modul de tratare al problemei. Cercetătorii nu au mai luat în considerare factorii enumerați mai sus, ci și-au concentrat atenția pe aspectul psihologic și emotiv al persoanelor. În urma studiului, s-a constatat că mai ales doamnele, în mod deosebit cele tinere, sunt afectate de această „boală”. Nu mai puțin de 20 la sută dintre angajate prezintă măcar cinci dintre simptomele tipice ale acestui sindrom, în timp ce procentul în cazul bărbaților este de doar trei la sută. În plus, s-a constat că aceste simptome sunt mai puțin prezente la persoanele care lucrează în clădirile cu adevărat „bolnave”, altfel spus care prezintă probleme de aerisire, zgomote enervante, etc..
În același timp, oamenii de știință au constat că cei mai importanți factori asociați sindromului sunt un loc de muncă prea stresant și nivelul coborât de ajutor psihologic și social la birou.
Click News