Șeful Direcția pentru Evidența Persoanelor, chestorul Manoloiu, pus oficial sub acuzare



Șeful Direcția pentru Evidența Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a fost pus oficial sub acuzare, împotriva ofițerului de poliție fiind declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, informează Ministerul Public.
Sursa citată precizează că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus, la data de 6 august, începerea urmăririi penale față de Constantin Manoloiu, „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 raportat la art.248 indice 1 Cod penal”.
„Din probatoriul administrat în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, s-a reținut faptul că învinuitul, în calitate de director al Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, nu a respectat dispozițiile art.5 din HG 682/7 iulie 2012 pentru stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice privind referendumul național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României.
Adresa din 2 august 2012 emisă către Manoloiu Constantin transmisă ulterior Curții Constituționale a României, conținea comunicarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și preciza că, Ministerul Administrației și Internelor „nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuție revine exclusiv Autorității Electorale Permanente”, explică sursa citată.
La data de 2 august 2012, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autoritățile publice implicate (Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie pentru demiterea președintelui României și pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie 2012.
Ulterior, Curtea Constituțională, pentru a nu menține această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunța că decizia Curții Constituționale cu privire la referendum, va fi luată pe data de 31 august 2012, se mai arată în comunicatul Ministerului Public.
Învinuitul Manoloiu Constantin a eludat dispozițiile legale incidente în materia atribuțiilor sale, cunoscând că încalcă legislația în materie și ignorând acest aspect.
„Prin procesul-verbal din data de 2 august 2012, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-au sesizat din oficiu în legătură cu modul de organizare și desfășurare a referendumului național din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea președintelui României. Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii judiciare”, precizează sursa citată.
Potrivit articolul 5 din HG 682/7 iulie 2012, Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, și copii de pe acestea, în trei exemplare.
Așadar, obligația de a selecta și prelucra datele și de a tipări listele electorale actualizate a revenit Direcției pentru Evidența Persoanelor, conform Hotărârii de Guvern adoptate în vederea organizării referendumului din 29 iulie 2012.
De altfel, în temeiul datelor selectate și prelucrate de către MAI, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor, s-au întocmit listele electorale permanente actualizate, privind cetățenii cu drept de vot care au fost puse la dispoziția primarilor în două exemplare, și copii de pe acestea, în trei exemplare.
Din adresa din 10 iulie 2012, prin care aceeași instituție a comunicat Biroului Electoral Central, numărul de cetățeni cu drept de vot era de 18.292.514, pentru referendumul de demitere a președintelui Băsescu.
În conformitate cu dispozițiile Legii 3/2000 privind organizarea referendumului toate aceste date selectate și comunicate potrivit dispozițiilor articolului 5 din HG 682/7 iulie 2012, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor, au fost valide.
În baza acestor liste electorale permanente actualizate în termenele și condițiile prevăzute de legislația în materie, privind numărul de 18.292.514 cetățeni cu drept de vot s-a organizat și desfășurat referendumul național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui României.
„Îndeplinire defectuoasă cu știință a atribuțiilor de serviciu”
Adresa comunicată Curții Constituționale în 2 august, conform căreia MAI nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, această atribuție revenind exclusiv Autorității Electorale Permanente, relevă „o îndeplinire defectuoasă cu știință a atribuțiilor de serviciu” din partea chestorului Manoloiu, cel care a semnat documentul transmis CC.
Prin această faptă a chestorului Manoloiu ar fi fost cauzată „o tulburare însemnată relațiilor sociale privind evidența persoanelor cu drept de vot și a au fost afectate acele relații sociale a căror normală desfașurare și dezvoltare nu este posibilă fără îndeplinirea cu corectitudine a îndatoririlor de serviciu de către funcționarii publici sau alți funcționari”, spun anchetatorii.
Prin comunicarea din 2 august 2012, chestorul „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate și comunicate, privind numărul de cetățeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”.
Potrivit probelor administrate în cauză, s-a produs o tulburare însemnată instituțiilor publice implicate în validarea referendumului, scopul exclusiv fiind cel al afectării continuității desfășurării activității instituțiilor publice cu atribuții în activitățile de confirmare a referendumului, mai spun procurorii.
Astfel, procurorii au dispus începerea urmăririi penale față de Constantin Manoloiu, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice.