Șeful de la Evidența Persoanelor Sector 1 a murit, joi, după ce a fost anunțat că unii dintre subalternii săi sunt audiați în ancheta privind acordarea nelegală de cetățenie unor cetățeni moldoveni, în care au fost făcute 32 de percheziții la adrese din București, Chitila, Otopeni și din Teleorman.
Șeful Serviciului pentru Evidența Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate în acest dosar, el fiind anunțat de colegi ai său, în timp ce era acasă, că doi subalterni au fost ridicați pentru audieri.
În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetățeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracțională 20 de persoane cu dublă cetățenie română și moldoveană care au intermediat activitățile infracționale, doi lucrători ai Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidența persoanelor București-Biroul de evidență a persoanelor nr. 5 și doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), informează Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ).
Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din PICCJ, în timpul perchezițiilor derulate, au identificat și ridicat diferite sume de bani în lei și valută (mii de euro) și documente de stare civilă.
„Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că, au existat două situații care au determinat tendința cetățenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcționarii români, în vederea redobândirii cetățeniei: în primul rând erau motivați de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române și a actelor însoțitoare, se face, conform legii, personal de către persoana interesată. În al doilea rând, pentru cetățenii moldoveni, plecați cu viză, din Republica Moldova, la muncă în țările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul țărilor UE (deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar și după expirarea termenului de ședere legal)”, explică Parchetul ICCJ.
Metoda folosită consta în remiterea de către cetățenii din Republica Moldova interesați a actelor și sumelor de bani intermediarilor (de regulă persoane cu dublă cetățenie – română și moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuși (șoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chișinău și municipiul București), iar cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul țărilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorității Naționale pentru Cetățenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobândire a cetățeniei în circuit și depuneau diligențe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar și nu în ordinea înregistrării lor.
Ulterior redobândirii cetățeniei române, moldoveni (deveniți și cetățeni români) cointeresați în dobândirea pașaportului românesc, acelorași intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro – 250 euro. Aceștia cointeresau mai departe unii funcționari de la Starea Civilă Sector 1 București, care primeau sume de cinci euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civilă românesc și soluționau cu celeritate cererile, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile.
După obținerea actelor de stare civilă românești, aceiași intermediari, contra unei sume de 100 euro/pașaport, interveneau pe lângă funcționari din cadrul Direcției Generale Pașapoarte pentru emiterea cu celeritate a pașapoartelor românești.
Existau și cetățeni moldoveni care doreau să-și stabilească domiciliul în Municipiul București și în această situație, apelau pentru luarea în spațiu și eliberarea cărții de identitate românească, la aceiași intermediari. La rândul lor aceștia apelau la funcționari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidența Persoanelor București – Biroul de Evidență a Persoanelor nr. 5 (acesta a devenit un adevărat fief al cetățenilor moldoveni. Existau situații în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau și până la 1.000 de cetățeni moldoveni luați în spațiu), arată sursa citată.
Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenții, acești funcționari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezența obligatorie a proprietarilor care luau în spațiu cetățenii moldoveni).
Atât funcționarii implicați în acest circuit, cât și intermediarii și-au luat măsuri de precauție cu ocazia pretinderii și dării sumelor de bani. Astfel, banii purtau denumirea de „taxe de urgență” – în condițiile în care Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu percepe taxă pentru soluționarea cererilor de redobândire a cetățeniei române – iar mita este codificată sub numele de „kapusta” (n.n.- varză în limba ucrainiană).
Activitățile desfășurate pe parcursul mai multor luni, ce au vizat cetățenii români și moldoveni, care au urmărit obținerea cetățeniei române, pașapoartelor, actelor de stare civilă, cu eludarea procedurilor legale, au fost monitorizate de organele de anchetă, în scopul stabiliri circuitului infracțional și rolul persoanelor implicate.
Investigațiile în cauză, au fost derulate în colaborare cu Centrul de combatere a Crimelor Economice și Corupției din cadrul Guvernului Republicii Moldova și Procuratura Republicii Moldova, informațiile furnizate de către aceste autorități contribuind în mod decisiv la identificarea și probarea activității infracționale a unora dintre intermediari.
Informațiile primare legate de acest caz au fost furnizate, pe parcursul anului trecut Direcția Generală de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerul Administrației și Internelor.
În prezent, în temeiul unei comisii rogatorii internaționale, un procuror din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și doi ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție din România participă la audierile unor martori (persoane care au beneficiat de serviciile celor implicați) efectuate în Republica Moldova.
Autoritățile judiciare române au beneficiat, în mod substanțial, de sprijinul Ministerului de Justiție din România și al conducerii Autorității Naționale pentru Cetățenie pentru identificarea lucrătorilor autorităților implicate.
Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu sprijinul tehnic și informativ al Serviciului Român de Informații, au făcut miercuri și joi percheziții domiciliare în locații din municipiul București și împrejurimi, respectiv orașele Chitila, Otopeni și din județul Teleorman. În cauză sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de trafic de influență, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct și indirect de informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. În total sunt vizate de percheziții 32 de locații.
„Până la acest moment al cercetărilor, procurorii au dispus măsura preventivă a reținerii pentru o durată de 24 ore față de trei persoane și măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea față de două persoane”, arată sursa citată.
