Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horațius Dumbravă, afirmă că Raportul Comisiei Europene este pozitiv și reflectă obiectiv progresele înregistrate de România, iar „majoritatea criticilor vin pe fondul lipsei de dialog și a conlucrării adecvate și susținute între instituții”.
„Documentul publicat azi (miercuri-n.r.) de Comisia Europeană nu este doar un document politic sau tehnic, el reprezintă mult mai mult pentru întreaga societate românească: Raportul ne spune că România se află pe drumul ireversibil al integrării europene, că românii au speranța unui trai sigur și predictibil, similar cetățenilor din celelalte state membre. Iar din acest punct de vedere, sistemul de justiție este unul din factorii esențiali ce pot și trebuie să asigure această speranță”, spune judecătorul Dumbravă.
Din punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă Dumbravă, raport este bun, pozitiv, „ce reflectă, de o manieră obiectivă, progresele înregistrate de România de la precedentul raport anual (iulie 2010)”. „Raportul punctează și unele neîmpliniri, dar Comisia Europeană accentuează cât se poate de limpede faptul că de la precedentul raport și până în prezent au fost făcuți pași importanți pentru îndeplinirea cerințelor și recomandărilor”, susține sursa citată.
Dumbravă subliniază că Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit de comun acord de Comisia Europeană și România în anul 2006 „a reprezentat o șansă pentru parcursul reformei în justiție în perioada postaderare și, în același timp, a reprezentat un cadru în care autoritățile responsabile românești pentru reforma în justiție s-au întâlnit și au fost astfel determinate să acționeze în această direcție”.
„Trendul pozitiv al eforturilor autorităților românești în direcția reformei în justiție legitimează România ca în viitorul apropiat să ia în calcul ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare de către Comisia Europeană, cu condiția esențială, însă, a continuării și dezvoltării direcțiilor modernizării justiției românești și a demonstrării determinării autorităților românești de a nu întrerupe cursul reformei în justiție și de a nu a afecta independența justiției”, a spus el.
În acest sens, arată judecătorul Dumbravă, pornind de la recomandarea Comisiei Europene din acest raport de creare a unui grup de monitorizare a progreselor în reforma justiției, România trebuie să-și creeze propriul mecanism intern de cooperare și verificare între autoritățile statului responsabile de reforma în justiție, inclusiv prin adoptarea unei strategii care să conțină termene, responsabili, indicatori cheie de performanță, cu implicarea și a componentelor sistemului de justiție (instanțe, parchete, avocați, notari, executori judecătorești), precum și a societății civile. Efortul până la urmă cade în responsabilitatea exclusivă a autorităților publice românești și, instituirea unui astfel de mecanism intern funcțional, nu poate decât să dea seama de maturizarea acestor autorități publice.
„În lipsa unui factor coagulant, CSM se oferă a fi un liant în această direcție, cu condiția ca toți factorii indicați anterior să accepte necesitatea creării unui astfel de mecanism intern, precum și de-și impune ca obiectiv ridicarea monitorizării Comisiei Europene pe mecanismul de cooperare și verificare”, a mai spune Dumbravă.
Șeful CSM arată că „majoritatea criticilor din raport vin pe fondul lipsei de dialog și conlucrării adecvate și susținute între instituțiile statutului pe obiective importante”.
„Izolarea fiecărei autorități și instituții publice cu responsabilități în justiție doar pe domeniul specific conduce la o lipsă de perspectivă a modernizării justiției, la ruperea unui ritm firesc pentru reforma în justiție. Cearta și gâlceava instituțională, uneori depășindu-se limita rezonabilității instituționale – cum ar fi acuzele vădit denigratoare la adresa întregului corp profesional al magistraților din partea unor autorități publice sau ale unor politicieni – reprezintă mai degrabă piedici majore în direcția reformei în justiție și, în același timp, induc neîncredere și nesiguranță în rândul cetățenilor”, declară Horațius Dumbravă.
Astfel, având în vedere recomandările Raportului Comisiei Europene din 20.07.2011, CSM adresează solicitarea către toate autoritățile publice, în special Guvernului României și Parlamentului, precum și Președintelui României, de a continua și finaliza discuțiile cu reprezentanții sistemului judiciar în vederea încheierii unui acord național transpartinic și independent de ciclurile electorale, pentru susținerea justiției ca domeniu strategic de interes național pentru România, de consolidare și modernizare a justiției, inclusiv din punct de vedere legislativ, logistic și financiar.
„Nu în ultimul rând, Raportul reflectă provocarea majoră pe care o reprezintă intrarea în vigoare a celor patru noi coduri nu numai pentru sistemul de justiție, dar și pentru întreaga societate românească. Fără o finanțare adecvată și un plan coerent de pregătire a magistraților, fără politici publice în direcția pregătirii cetățenilor în raport cu drepturile, obligațiile și responsabilitățile acestora înscrise în noile coduri, implementarea acestor patru noi coduri poate fi pusă sub semnul întrebării. România, autoritățile publice românești, nu-și pot permite nicio sincopă, pentru că modernizarea cu adevărat a României depinde și de aplicarea adecvată a codurilor. De aceea, și din această perspectivă, autoritățile și instituțiile publice, toate profesiile juridice au datoria de a găsi soluții împreună și coordonat”, mai spune șeful CSM.
De asemenea, CSM atenționează asupra responsabilității colective în lupta împotriva corupției. Astfel, contrar opiniei vehiculate, justiția nu este decât ultima verigă în acest mecanism. Revine instituțiilor și celorlalte autorități să își asume măsuri clare de prevenire a corupției. După cum revine cetățeanului obișnuit obligația de a respecta integritatea sistemelor cu care vine în contract și a nu încerca coruperea oficialilor.
În scurta prezentare a recomandărilor raportului CE din iulie 2011 privind MCV, Dumbravă a indicat „eforturile și demersurile CSM – în noua sa componență – pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei, ce intră în domeniul său de responsabilitate, au fost apreciate pozitiv, așteptându-se rezultate ale acestor eforturi în viitorul apropiat în sensul de a demonstra prin măsuri concrete angajamentul său pentru reformă”.
În timp ce aspectele critice se referă cu precădere la probleme de sistem, precum lipsa unei strategii comune a autorităților publice responsabile privind progresul reformei în justiție, insuficiența fondurilor alocate pentru pregătirea magistraților în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, insuficiența resurselor umane, durata procedurilor în special în cauzele de mare corupție.
„Așadar, iată recomandările Raportului Comisiei Europene din 20 iulie 2011 pentru sistemul judiciar:
a. Adoptarea unui plan cuprinzător de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru formare profesională și reorganizarea instanțelor și a parchetelor, creșterea capacității Institutului Național al Magistraturii și adoptarea propunerilor acestuia pentru îmbunătățirea trainingului și a standardelor de recrutare.
b. Finalizarea unei analize detaliate a dezechilibrelor din volumul de muncă în cadrul sistemului judiciar în pregătirea viitoarea evaluări funcționale a sistemului judiciar.
c. Finalizarea propusei evaluări funcționale a sistemului judiciar și implementarea recomandărilor acestuia, adoptarea unui plan de acțiune și a unui calendar cu obiective și indicatori pentru reformă.
d. Crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor în reforma sistemului judiciar, pentru implementarea planului de mai sus, implicând toți factorii implicați din sistem și societatea civilă.
e. Demonstrarea unui istoric în decizii transparente și obiective referitoare la numiri, hotărâri disciplinare și evaluări profesionale și implementarea unui sistem obiectiv și transparent de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
f. Demonstrarea unui istoric al Inspecției Judiciare în analizarea și îmbunătățirea practicii judiciare și continuarea reformei Inspecției Judiciare.
g. Finalizarea publicării electronice a întregii jurisprudențe și aplicarea unor măsuri menite să asigure că motivarea hotărârilor este realizată în conformitate cu legea și la timp.
h. Luarea unor măsuri urgente pentru îmbunătățirea practicii judiciare și a managementului cazurilor și accelerarea cazurilor importante de înaltă corupție pentru a evita împlinirea termenelor de prescripție.
i. Continuarea reformei ICCJ în vederea întăririi rolului său de instanță de casație și creșterea capacității sale de a soluționa cauzele de corupție la nivel înalt.
j. Continuarea îmbunătățirii caracterului disuasiv și a consecvenței sancțiunilor aplicate de instanțe în cauze de corupție la nivel înalt și demonstrarea unor rezultate mai bune în cercetarea, urmărirea și judecarea fraudelor fondurilor UE și în achizițiile publice.
k. Adoptarea unor norme clare în consultare cu sistemul judiciar pentru deciziile Parlamentului de ridicare a imunității membrilor săi bazate pe cele mai bune practici din alte state membre ale UE.
l. Coordonarea politicilor anticorupție la nivel înalt și dezvoltarea unei noi strategii pentru prevenirea și combaterea corupției consistente, în baza recomandărilor unui studiu independent de impact; crearea unui grup de monitorizare,împreună cu societatea civilă, pentru a urmări implementarea acestei strategii.
m. Demonstrarea unor rezultate convingătoare în confiscarea produselor infracțiunii pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE, adoptarea unei noi legi privind confiscarea extinsă și întărirea practicii judiciare. România trebuie să demonstreze un istoric în urmărirea penală a spălării banilor ca infracțiune de sine stătătoare”, indică șeful CSM.
Potrivit sursei citate, poziția CSM cu privire la recomandările Raportului cu incidență asupra sistemului judiciar este următoarea: CSM apreciază ca Recomandările Comisiei din prezentul Raport anual în cadrul MCV sunt constructive și obiective; Implementarea recomandărilor care țin de competența CSM constituie deja una dintre prioritățile strategice ale CSM în noua sa componență; Având în vedere că Recomandările sunt adresate României și nu unei autorități anume, CSM își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu puterea executivă, îndeosebi prin Ministerul Justiției, dar și cu toate instituțiile implicate (Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției, Uniunea Națională a Barourilor din România, celelalte profesii juridice), precum și cu societatea civilă în fundamentarea unei strategii de reformă însoțită de un plan de acțiune viabil, care să conțină termene precise, responsabili și indicatori cheie de performanță.
De asemenea, CSM salută recomandarea privind crearea unui grup de monitorizare a progreselor în reforma justiției, care să includă toți responsabilii privind sistemul judiciar și societatea civilă.
CSM va acorda în continuare prioritate creșterii transparenței și obiectivității numirilor, în primul rând cele de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
