Cristian Tudor Popescu (foto), președintele Clubului Român de Presă (CRP) a făcut, duminică, în timpul unei dezbateri pe tema intoxicărilor din presă, un apel la „solidarizarea responsabilă” a ziariștilor, astfel încât să nu se mai ajungă la situații precum cea a arestării jurnalistului Marian Gârleanu.
În prezent, mai mulți jurnaliști care lucrează pentru Ziua și România Liberă sunt în atenția Parchetului instanței supreme, care cercetează modul în care s-au scurs informații militare de interes național.
El a cerut ziariștilor din Vrancea, dar și celor din alte părți ale țării, să colaboreze cu cei care fac anchetele, atunci când aceștia le solicită anumite documente, pentru ca posibilitatea de a apărea și alți jurnaliști arestați să dispară.
Brândușa Armanca a spus că, în acest moment, presa din România se află într-o situație absurdă, determinată de lipsa de solidaritate a ziariștilor. „Presa e culpabilizată în fiecare zi, de obicei de demnitari sau de autoritățile locale”, a spus ea, arătând că pledează pentru acel tip de solidaritate „care se unește cu respectarea codurilor etice de pe piață”. La rândul său, Cristian Tudor Popescu a explicat că este vorba despre o „solidaritate în regim de responsabilitate”.
„Problema nu e să ai un cod, ci să îl ai în cap atunci când lucrezi ca jurnalist”, a afirmat președintele CRP.
Popescu a mai spus că un caz de solidaritate responsabilă a presei din România i s-a părut cel privitor la scandalul caricaturilor profetului Mahomed. Potrivit președintelui CRP, presa s-a comportat „exemplar” atunci când a decis să nu publice materialele, făcând prin aceasta abstracție de lucruri precum audiența sau exclusivitatea știrilor.
„Toți alergăm după exclusivități și după prima pagină a ziarului și de aici apar cazurile de intoxicări”, a precizat el. C.T. Popescu a ridicat problema informațiilor pe care un jurnalist le poate primi exact înainte de închiderea ediției. El poate publica aceste informații, fără însă a le mai verifica veridicitatea, sau le poate păstra pentru a doua zi, cu riscul ca un alt ziar să le publice înainte lui.
Paul Radu, de la Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), a explicat că, în cazul expus de Cristian Tudor Popescu, unui jurnalist profesionist i-ar fi mai ușor să ia o decizie decât unuia care nu cunoaște ghidurile presei și codul deontologic.
Și Mihai Tatulici a fost de acord că, în multe cazuri, viteza surclasează calitatea în presa românească. „Trebuie să reevaluăm criteriile, atât la nivel instituțional, cât și individual. Ziaristul român de astăzi are foarte multe handicapuri”, a declarat el.
Doru Costea, de la CRJI, a spus că, uneori, dezvăluirea de către un jurnalist a unei infracțiuni se face tot prin infracțiune. „Dacă aș proceda legal, mi-ar fi refuzat dreptul la informație”, a spus el, explicând că, atunci când accesul la informație va fi la fel de liber ca în țările occidentale, va fi de acord să fie judecat după aceleași criterii ca jurnaliștii de acolo. „Aș insista pe buna credință și pe solidaritatea de breaslă”, a mai spus el.
Mircea Toma, reprezentantul Agenției de Monitorizare a Presei, a ridicat problema legii securității naționale, care, în acest moment, este în dezacord cu legislația europeană și defavorizează jurnalistul. În acest caz, Doru Costea a spus, însă, că este vorba mai degrabă de modul în care textul legii este receptat. „Nu numai că e proastă (legea, n.r.), dar mai e și mentalitatea cu care e aplicată”, a declarat el.
Un alt caz abordat în timpul dezbaterii a fost cel referitor la situația în care un jurnalist obține un document clasificat care dezvăluie o ilegalitate. Cei prezenți au căzut de acord că, în cazul în care jurnalistul va publica documentul respectiv, el va fi apărat de legea care spune că protecția documentelor clasificate încetează atunci când este vorba de acte ce ascund fapte ilegale.
Dezbaterea privind utilizarea surselor de către ziariști a fost organizată la inițiativa Consiliului de onoare al CRP, după ce, în ultima perioadă, s-au înmulțit cazurile de intoxicare la adresa presei.
Consiliul a decis să acorde o importanță mai mare reflectării publice a aspectelor privind deontologia presei. În acest sens, Consiliul va prezenta periodic un raport public privind cazuri ce cad sub incidența Codului deontologic al ziaristului și se va implica în organizarea și susținerea unor sesiuni profesionale pentru cunoașterea și aplicarea mai atentă a normelor deontologice ale profesiei.
La dezbatere, alături de reprezentanți ai societăților de presă membre ale CRP, au participat reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale cu activitate în mass-media, reprezentanți ai unor societăți locale de presă, precum și reprezentanți ai unor societăți de presă naționale care nu sunt membre ale CRP.
