Reducerea la jumătate a timpului petrecut la farmacie, creșterea performanței in sistemul de sănătate, ceea ce va aduce la buget economii de cel puțin 10%, sunt avantaje ale prescripției electronice, în opinia noului șef al CNAS, dr. Doru Bădescu.
„Suntem o țară cu 41,7 milioane de rețete pe an. Miza mea este ca banul asiguratului să fie cheltuit cât mai eficient”, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Doru Bădescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care lansează luni sistemul prescripției electronice.
Sistemul, care intră în funcțiune de luni 2 iulie, își propune ca până la sfârșitul acestui an cel puțin 80% din rețete să fie în noul format, trecerea completă la sistemul electronic fiind prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, când prescrierea electronică și eliberarea medicamentelor compensate se vor face exclusiv în sistemul prescripției electronice (online și offline).
Miza acestui sistem este uriașă, în condițiile în care valoarea medie a unei rețete în 2011 a fost de 130,9 lei, la o medie de aproximativ două rețete anual pe cap de locuitor. Odată cu introducerea acestui sistem, CNAS va primi raportări electronice, ușor de verificat, atât de la medici, cât și de la farmaciști, astfel încât va putea compara dacă ceea ce prescriu medicii se regăsește în ceea ce farmaciile eliberează la prețuri compensate. Până acum, ar fi fost necesară o armată de oameni pentru orice verificare, deoarece rețetele medicilor sunt arhivate și stocate pe hârtie.
„În țările în care acest sistem a fost introdus, economiile la buget s-au situat între 10 și 20% din valoarea facturilor”, spune dr. Doru Bădescu. El adaugă: „Mecanismul rețetei electronice ne asigură că sistemul nu va mai putea fi folosit decât pentru binele pacienților, medicilor și farmaciștilor. Cei care vor să facă medicină de calitate, onest și performant vor fi ajutați de sistemul pe care îl lansăm la 2 iulie ”
Pentru pacient, noul sistem înseamnă că va primi tot o rețetă, emisă electronic, însă boala nu va mai fi menționată explicit, ci va fi înlocuită de un cod, pentru confidențialitate. De asemenea, pacientul va putea cumpăra medicamentele fracționat de la mai multe farmacii, rețeta electronică funcționând în regimul a maximum șapte rețete separate. Fracționarea se referă numai la medicamentele luate separat, nu și la cantitatea unui medicament.
Un alt avantaj va fi acela că pacientul va sta mai puțin la coadă în farmaciile echipate cu cititorul de cod de bare, respectiv un minut si jumătate în medie, față de 5-6 minute în actualul sistem.
În opinia președintelui CNAS, rolul medicului este să explice rețeta și să dea denumirea și prețul medicamentului, astfel încât pacientul să aibă o gamă mai largă de opțiuni, inclusiv generice.
Inițiativa permite de asemenea pacienților să intre în posesia medicamentelor la orice farmacie – din județul de reședință, deocamdată.
„Practic, pacientul poate să găsească un preț mai bun și mai aproape de casă”, spune dr. Bădescu.
Medicii vor fi stimulați să treacă rapid la utilizarea rețetei electronice, astfel că aceia care reușesc să utilizeze acest sistem în peste 70% din cazuri primesc 100 lei pe lună.
Dr. Doru Bădescu apreciază că și „greșelile se vor micșora”, mai ales că până la sfârșitul anului CNAS intenționează ca „sistemul să includă și recomandări, dozări și corelații între indicații și contraindicații, care vor ajuta medicul în momentul prescrierii”.
Estimările CNAS sunt ca în prima lună să se ajungă la aproximativ 10% din rețete prescrise și eliberate în noul sistem, urmând ca în 2-3 luni să se ajungă la aproximativ de 40-50%. Din totalul de 11.000 medici de familie, peste 90% au certificate digitale, fapt care le va permite emiterea rețetelor compensate în sistemul electronic.
În ceea ce privește viziunea asupra mandatului său la conducerea CNAS, dr. Doru Bădescu spune că în calitate de medic militar vede necesară stabilirea precisă a locului și rolului, a drepturilor și obligațiilor medicului, farmacistului, asiguratului și asiguratorului.
„Cu toate că nu sunt chirurg, trebuie să operez fără anestezie: nu amputare, ci chirurgie plastică, astfel încât această instituție să arate o față mai umană, mai caldă, mai transparentă către publicul nostru principal: românii care își caută sănătatea”, explică el.
