Toate creditele cu dobânzi variabile, inclusiv cele acordate înainte de introducerea OUG 50, ar trebui să aibă rate calculate în funcție de EURIBOR, ROBOR sau LIBOR la care se adaugă o marjă fixă, a declarat, miercuri, președintele ARB, Radu Ghețea, precizând că așa a stabilit legea.
„Ar trebui ca toate contractele de credit vechi și noi (pentru populație – n.r.) la care se vorbește de dobândă variabilă să fie exprimate ca EURIBOR (rata dobânaii la împrumuturile interbancare în euro), ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piața interbanacară), LIBOR (rata dobânzii pe piața londoneză) plus marjă. Așa ar trebui (…) Dacă banca a triumis clientului actul adițional și nu l-a semnat, atunci normal că banca se va duce cu contractul vechi mai departe”, a spus Ghețea.
Președintele Asociației Române a Băncilor spune că dacă au rămas clauze abuzive în unele contracte, acestea ar putea fi mai degrabă din scăpări, greșeli, omisiuni pe care le-au făcut băncile în aplicarea OUG 50/2010 și nu sunt un fenomen.
„Din ce știu eu, la CEC nu am avut situații în care oamenii nu au semnat, sau dacă au existat le-am rezolvat, i-am chemat, am negociat cu ei și au semnat. Noi nu avem cazuri de judecată individuală sau colectivă. Și trebuie să vă spun că la momentul septembrie 2010 aveam în portofoliu 500.000 de credite”, a menționat Ghețea.
Asociația Română a Băncilor (ARB) a trimis o scrisoare către BNR și Ministerul Justiției privind noile prevederi din codul de procedură civilă care ar putea afecta veniturile din clauzele contractuale considerate de instanțe ca fiind abuzive.
ARB solicită sprijin pentru modificarea unui articol din legea de aplicare a Codului de procedură civilă care va intra în vigoare la 1 februarie 2013 și de care se teme că „ar putea pune în dificultate industria bancară”.
Este vorba despre un articol din Legea 76/2012 care facilitează eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul întregului portofoliu de credite specifice acordate de o bancă, ceea ce – susține ARB – ar putea genera pierderi de sute de milioane de euro anual sistemului bancar.
Noua lege îi împuternicește pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de același gen atunci când constată existența acesteia într-un anumit caz.
„Băncile nu doar că nu vor mai avea dreptul de a percepe pentru viitor costurile aferente clauzelor declarate ca fiind abuzive, dar se vor vedea obligate să și ramburseze tuturor clienților respectivele costuri percepute în trecut”, se arată într-o scrisoare transmisă Băncii Naționale.
Impactul financiar al acestei prevederi este estimat de bancheri la peste 600 milioane de euro anual. ARB recunoaște existența unor „posibile erori izolate apărute în practica instituțiilor de credit în trecut”, dar consideră că instanțele nu sunt pregătite să aprecieze just clauzele din contracte.
Îngrijorarea bancherilor vine în contextul în care mii de clienți persoane fizice au denunțat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.
Noul cod de procedură civilă modifică și legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, care a reprezentat temeiul de drept al proceselor împotriva băncilor după modificarea OUG 50 la finele anului 2010.
Potrivit modificărilor aduse, dacă într-un contract de credit, de asigurări, de leasing sau de telefonie se constată existența unei clauze abuzive de către instanță, comerciantul, numit de acum profesionist, va fi obligat să modifice toate contractele care conțin acea clauză.
Pentru ca procedura să se aplice, clauza abuzivă ar trebui reclamată de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului sau de către o altă asociație privată de protecție a consumatorurilor, iar decizia să fie definitivă și irevocabilă.
