Șeful Agenției de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunță că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari și susține că nu îi suspectează pe ruși că ar spiona locația, deoarece ar fi „plictisitor” pentru ei
El își argumentează afirmația privind acțiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că „ar fi foarte plicitisitor” pentru ruși să spioneze activitățile din zonă.
Într-un interviu pentru agenția MEDIAFAX, directorul general al Agenției americane de Apărare Antirachetă, care s-a aflat în această săptămână la București, dezvăluie că i-a invitat pe ruși să asiste la testele din baza militară și speră și la o întâlnire în cursul acestei luni, dar că până în prezent nu a primit un răspuns oficial, aceștia continuând să solicite lămuriri.
Șeful Agenției SUA arată totodată că firmele locale vor fi preferate pentru a furniza servicii bazei de la Deveselu și anunță că, în primăvara anului viitor, va fi organizată la București o reuniune dedicată companiilor românești interesate de astfel de contracte.
Prezentăm integral interviul acordat în exclusivitate agenției MEDIAFAX de către directorul general al Agenției de Apărare Antirachetă SUA:
Reporter : Domnule general, anticipați o creștere până în 2020 a amenințărilor cu rachetă la adresa Americii și Europei ?
Patrick O’Reilly : Nu vă pot da un răspuns foarte exact. Ceea ce ne îngrijorează, de fapt, este incertitudinea tot mai mare cu privire la riscul de utilizare a rachetelor. Această îngrijorare este legată de numărul mare de rachete, care vedem că sunt produse și proliferate, și de ușurința cu care pot fi folosite. Așadar, nu putem exclude, ba, mai mult, suntem îngrijorați de faptul că riscul continuă să crească și că ar putea exista o eventuală utilizare a rachetelor în viitor.
Rep : De unde vin aceste amenințări atât pentru România, cât și pentru NATO ?
O’Reilly : Cea mai mare îngrijorare a noastră este amenințarea care poate veni din partea unei organizații extremiste sau teroriste. În contextul unui număr mare de rachete, care sunt proliferate și vândute în toată lumea, crește potențialul ca o organizație extremistă sau una care nu se limitează la granița unui stat sau unei națiuni să facă uz de rachete într-o situație de tip terorist sau de luare de ostatici. Am văzut, de asemenea, țările din Orientul Mijlociu, precum Iran, dezvoltând facilități tot mai complexe de utilizare a rachetelor, iar întrebarea noastră este în ce scop. Acesta este un lucru îngrijorător. Prin urmare, cum un anume număr de țări înregistrează creșteri ale stocului de rachete, iar numărul de rachete care ar putea fi vândute crește, se creează o atmosferă de incertitudine nu numai cu privire la anul 2020, dar și dincolo de acest prag. Este vorba, de fapt, de o amenințare pe termen lung pentru orice țară din lume. Nu mai puțin de 42 de țări colaborează cu Agenția de Apărare Anti-rachetă a Statelor Unite pentru a dezvolta sisteme de apărare anti-rachetă nu doar aici în Europa, ci în întreaga lume.
Rep : În afara Iranului, care, conform declarațiilor dumneavoastră, constituie o posibilă amenințare, mai are scutul vreun rost în contextul în care dictaturile din Orientul Mijlociu se prăbușesc una după cealaltă, după cum vedem în aceste zile ?
O’Reilly: Așa cum am spus, cea mai mare amenințare o reprezintă organizațiile extremiste, teroriste și actorii non-statali. Chiar dacă dictaturile din unele țări au probleme serioase și guvernele se schimbă, suntem foarte preocupați de ce se întâmplă cu rachetele pe care le dețin și pe ce mâini intră acestea. În consecință, amenințarea există încă și acolo, fie că regimurile actuale continuă sau sunt înlocuite. Aceste amenințări extremiste nu țin cont de guverne.
Rep: Prezența scutului antirachetă în România face regiunea sută la sută sigură ?
O’Reilly: Noi nu vedem dispozitivul nostru de apărare antirachetă ca pe un scut propriu-zis. Este o capabilitate militară precum un avion, crucișător, tanc sau satelit, este doar parte a unui sistem mai mare antirachetă și a unei capabilități mai mari de apărare. Prin urmare, deși este o parte foarte importantă, pentru a asigura o apărare completă este nevoie de o combinație a tuturor capabilităților, așa cum NATO poate face. Statele Unite sunt membru NATO, România este membru NATO și împreună colaborăm pentru a ajuta toate statele membre NATO cu o capabilitate militară. Noi credem că ajungem la un sistem foarte eficient atunci când combinăm apărarea antiaeriană, antirachetă și toate celelalte capabilități existente. Sistemele de apărare ale NATO formează împreună o apărare extrem de eficientă împotriva utilizării rachetelor.
Rep: Prezența unui asemenea dispozitiv militar înseamnă însă și un risc mai ridicat de securitate pentru România ?
O’Reilly : Eu nu consider că este un risc de securitate mai mare pentru România. În realitate, România colaborează la asigurarea unui sistem de apărare care în prezent nu există în această regiune. Situația este similară cu a oricărei baze aeriane sau navale din Europa pe care NATO se bazează de 60 ani. Fiecare dintre aceste baze reprezintă nu o vulnerabilitate, ci o capabilitate. Dispozitivul militar antirachetă pe care îl construim la Deveselu se va baza pe toate capabilitățile NATO, nu doar pe ce România sau SUA pot deține. Un lucru de care românii pot fi siguri este că cetățenii americani vor lucra la acea bază cu cetățeni români. Așadar, este extrem de important pentru noi să asigurăm protecție pentru cetățenii ambelor noastre țări, care lucrează acolo, și aceasta peste ceea ce Tratatul NATO prevede pentru apărarea comună a țărilor noastre.
Rep : Dar în termeni de securitate pentru populația din zonă, este baza de la Deveselu lipsită de orice risc ?
O’Reilly : Noi avem o încredere foarte mare în armata română, care, dacă acordul bilateral este ratificat de Parlamentul României, va asigura paza acestei baze și a împrejurimilor acesteia, inclusiv pentru civilii din zonă. Noi vom asigura de asemenea sisteme de securitate ridicate în interioriul bazei pentru a ne asigura o protecție suplimentară. Credem că avem sisteme foarte bune de securitate și avem o încredere foarte mare în armata română cu privire la paza exterioară a bazei.
Rep : Ați menționat ratificarea de către Parlament a acordului. Este o întrebare politică, dar aveți vreo îngrijorare cu privire la procesul de ratificare ?
O’Reilly : Noi nu considerăm ratificarea unui tratat ca de la sine înțeleasă. Este decizia suverană a României de a ratifica sau nu acordul. Respectăm decizia Parlamentului. Am venit în România și pentru a vorbi cu liderii Parlamentului și a răspunde întrebărilor acestora, în măsura în care ei decid dacă să ratifice sau nu acordul. Prin urmare, până când acordul nu este ratificat, nu presupunem că va fi și ratificat. Așteptăm decizia României și dorim să oferim cât mai multe informații, astfel încât autoritățile să ia cea mai bună decizie.
Rep : V-ați întâlnit deja cu liderii politici din Parlament sau alți factori politici ?
O’Reilly : Da, m-am întâlnit cu mai mulți parlamentari.
Rep : Care a fost atitudinea acestora față de proiectul de la Deveselu ?
O’Reilly : S-au exprimat în favoarea proiectului. Unii dintre ei doresc informații suplimentare și suntem în curs să le oferim datele cerute, astfel încât să poată lua o decizie. Am explicat foarte clar că nu considerăm acordul ca și ratificat. Dorim, evident, să îl aprobe, așa cum dorește și guvernul dumneavoastră. Parlamentarii au fost foarte interesați de proiect, au pus o mulțime de întrebări și suntem pregătiți să răspundem tuturor acestor întrebări.
Rep : Puteți să estimați valoarea anuală a contractelor pe care baza de la Deveselu le va putea asigura furnizorilor locali de servicii ?
O’Reilly : Nu vă pot asigura cu privire la o anumită valoare, dar vă pot spune că, potrivit acordului nostru, preferăm să acordăm contracte companiilor locale în măsura în care ele sunt competitive și au cele mai bune servicii și prețuri. Companiile autohtone au un avantaj natural în fața companiilor din afara țării, pentru că forța de muncă este locală, iar costurile privind materiile prime și de transport nu există. Credem, așadar, că există un avantaj inerent pe care îl vor avea companiile românești atunci când vor răspunde solicitărilor noastre, comparativ cu companii din afara României. Intenționăm să organizăm o reuniune primăvara viitoare aici, în București, pentru a ne asigura că firmele românești cunosc oportunitățile pe care le oferă proiectul. Costurile de operare pentru o bază precum cea de la Deveselu ajung la milioane în fiecare an.
Rep : Câte milioane ?
O’Reilly : Această valoare depinde și de cât dorește Guvernul României să cheltuiască pe servicii, dar ca valoare minimă este vorba de un minimum de peste 5 milioane (de dolari – n.r.) pe an. Aceasta este valoarea minimă pentru acest tip de activități, dar nu putem garanta această cifră, pentru că depinde cine câștigă contractele și cât de competitive economic vor fi acestea.
Rep : Ce răspuns a primit partea americană de la Rusia în legătură cu invitația de a participa la testele privind scutul antirachetă ?
O’Reilly : Nu ne-au oferit un răspuns oficial, continuă să ceară lămuriri și noi suntem pregătiți să continuăm discuțiile oricând vor dori. Sperăm să ne putem întâlni în cursul acestei luni, dar nu am primit încă un răspuns.
Rep : Recent, Serbia și Federația Rusă au inaugurat un centru logistic umanitar la Niș. Potrivit unor relatări din presă, ar fi vorba despre o metodă de a spiona activitatea viitoare de la Deveselu. Ce informații aveți în această privință ?
O’Reilly : Nu avem date care să indice așa ceva. Noi avem un proiect foarte transparent la Deveselu. Majoritatea timpului, baza de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste. Baza va lansa rachete doar dacă o rachetă este trasă înspre România sau înspre sudul Europei. În consecință, ar fi foarte plicitisitor pentru ei să spioneze activitățile de acolo, pentru că nu vor vedea cine știe ce. Așadar, nu suspectăm că este vorba de spionaj și nu vedem ce beneficii le-ar aduce, mai ales că noi i-am invitat pe ruși să participe la testele noastre, unde vor putea vedea cu adevărat o activitate intensă.
Rep : În ceea ce privește lansarea de rachete, ne puteți explica din punct de vedere tehnic de ce sistemul de lansare de la Deveselu nu poate folosi rachete cu încărcătură explozivă în locul interceptorilor kinetici actuali ? De ce nu este posibil tehnic ?
O’Reilly : Nu este posibil tehnic pentru că rachetele folosite la Deveselu sunt foarte mici. Rachetele noastre au mai puțin de o tonă de combustibil și am putea avea o nouă rachetă, ce va fi produsă ulterior, care ar putea conține două tone de carburant, dar tot este vorba de o rachetă foarte mică. Este o rachetă mai mică de 18 metri lungime, care este lungimea maximă a unei astfel de rachete. Are un diametru de doar câțiva centimetri, iar încărcătura pe care o astfel de rachetă o poate purta este de circa 30 kilograme, ceea ce nu este semnificativ pentru o rachetă cu încărcătură explozivă. Sistemul de lansare nu este construit pentru a fi un sistem ofensiv.
Rep: Și nu poate fi adaptat ?
O’Reilly : Nu, pentru că am avea nevoie de o rachetă mai mare. Racheta în sine este foarte mică. Este rapidă, foarte bună pentru o apărare locală, în regiune, dar nu este foarte bună ca rachetă cu rază lungă de acțiune și, cu siguranță, nu este bună ca rachetă ofensivă. Veți putea vedea dimensiunile lansatoarelor noastre și va fi evident că nu pot fi folosite pentru alt tip de rachete. Vă puteți convinge foarte ușor că nu este vorba de un sistem ofensiv ținând cont de dimensiuni. Este un sistem mult prea mic pentru a fi ofensiv, de câteva ori mai mic decât sistemul rachetă SCUD.
