Ședință cu scântei la Asociația 33, din Burdujeni

Aproape 300 de proprietari din cadrul Asociației 33 Burdujeni s-au întrunit joi seară pentru a lua decizii referitoare la membrii conducerii asociației, salarizarea acestora, dar și pentru a li se da socoteală de folosirea banilor lor.
Dacă la adunarea generală de anul trecut ședința s-a finalizat prin intervenția Poliției, nici acum nu a lipsit mult ca ședința de asociație să degenereze într-un conflict de proporții, ranchiune personale, nemulțumiri adunate de-a lungul timpului, dar și spirite încinse de băutură confruntându-se în întâlnirea respectivă, la care o bună parte din problemele discutate nu au putut fi auzite de cei din sală din cauza strigătelor unora.
Asociația 33 nu este doar a doua asociație ca mărime din municipiul Suceava, având în administrare peste 1.400 de apartamente, dar este una din cele mai dificile, dacă nu chiar cea mai dificilă din oraș, numai datoriile către Termica și ACET cumulând peste 20 de miliarde de lei vechi, la finele lunii ianuarie 2014. Asta în condițiile în care anul trecut s-au făcut eforturi mari pentru reducerea datoriilor către furnizori, astfel încât locatarii blocurilor din asociație nu au mai fost lăsați nici fără apă rece, nici fără căldură sau apă caldă, cum s-a întâmplat în anii precedenți.
Cu mari eforturi, ședința a avut loc până la urmă, ca într-o piesă de teatru, cu răsturnări de situație, demascări, acuzații și alte situații tensionate, în care cel care striga mai tare reușea să-și impună punctul de vedere.
Salarii încasate ilegal, dar legalizate de votul proprietarilor
Unul dintre cele mai tensionate momente ale serii a fost cel în care un membru al comisiei de cenzori s-a ridicat în picioare, cerând mulțimii să nu aprobe raportul de venituri și cheltuieli al asociației, pentru că cei din conducerea asociației au tras foloase necuvenite.
Mai exact, președintele de asociație, Dumitru Matei, a fost acuzat că a încasat un salariu mai mare decât cel aprobat în Adunarea Generală de anul trecut – de 50 de lei/lună.
Cei din conducerea asociației au recunoscut că, din august 2013, iar apoi din septembrie 2013, prin decizia Comitetului executiv, indemnizația președintelui a fost stabilită la 600 de lei, respectiv 1.000 de lei.
„Cine vine să piardă ore în șir zi de zi, să-și bată capul cu sute de probleme ale asociației, să își asume responsabilități pentru 1.400 de apartamente, pentru 50 de lei lunar? Cine vrea e poftit să ocupe această funcție”, a spus unul dintre membrii conducerii asociației, argumentele invocate de el făcându-i chiar și pe cei mai vehemenți contestatari să tacă, mai ales când celor din sală le-au fost date exemple de alte asociații din oraș, mult mai mici, chiar și cu câteva scări de bloc, în care președinții de asociație au indemnizații cuprinse între 500 și 2.200 de lei lunar.
În cele din urmă, prin votul majorității, indemnizația acestuia a fost stabilită tot la 1.000 de lei net, cât hotărâseră și cei din Comitetul executiv, dar au fost și propuneri de 1.500 sau chiar 2.200 de lei.
Cu toate că oamenii au decis că președintele de asociație merită banii respectivi, nu doar 50 de lei, simbolic, acesta va fi tras la răspundere de Primăria Suceava.
„De luni vom declanșa un control la Asociația 33 și banii primiți necuvenit vor trebui să fie returnați”, a spus Mihai Hanceriuc, reprezentantul Primăriei Suceava, care a precizat că singurii care pot decide indemnizația președintelui sunt proprietarii, prin Adunarea Generală.
Tot proprietarii pot decide însă și ca diferența de bani să nu fie restituită, așa cum s-a și întâmplat la alte asociații din Suceava, unde s-a considerat că președinții de asociație meritau să fie mai bine plătiți pentru serviciile prestate.
Salarii reduse la femeile de serviciu
Dacă la restul membrilor conducerii asociației salariile au fost menținute la nivelul celor anul trecut, când au fost reduse la mai puțin de jumătate față de cât se încasa anterior în unele cazuri, o lovitură grea au primit-o femeile de serviciu din asociație. Acestea, nouă la număr, încasau câte 900 de lei net, lunar, dar prin decizia proprietarilor, care au considerat că dau prea mulți bani pentru această activitate, salariul acestora a fost stabilit la cel minim pe economie – 850 lei brut, încât, după plata impozitelor, le rămân în mână puțin peste 600 de lei.
Voința proprietarilor a decis ca asociația să nu constituie nici fond de reparații, nici fondul de rulment, încât orice problemă care apare pe domeniul comun (ex. subsolul blocului) va trebui remediată pe banii celor direct afectați, prin strângerea sumelor necesare.