Securitatea ceaușistă și instrumentele sale, aduse în fața sucevenilor la Muzeul de Istorie

Apariția Securității ca instrument al dictaturii în timpul regimului comunist, cine au fost lucrătorii acestui aparat, cum se făceau educația și propaganda, dosarul de cadre, filajul sau perchezițiile secrete sunt informații pe care le pot afla sucevenii cu ocazia unei ample expoziții care va fi vernisată la Muzeul de Istorie Suceava, în data de 15 ianuarie, la ora 12.00.
Directorul Muzeului Bucovina, Emil Ursu, ne-a declarat, ieri, că este vorba despre o expoziție organizată de Consiliul Național al Studierii Arhivelor Securității, care cuprinde 40 de panouri cu informații și documente despre ceea ce a însemnat fosta Securitate. În data de 15 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, muzeele pot fi vizitate gratuit; vizitatorii vor vedea ce a însemnat un dosar de urmărire, un dosar de rețea, dosarul de anchete și penitenciar, reeducarea și formarea „omului nou”, care erau modalitățile de urmărire informativă, ce a presupus colaborarea cu securitatea și cum se făceau controlul și cenzura secretă a corespondenței.
Acțiunea „Cârtița” și operațiunea „Microfonul”
Alte capitole sunt dedicate momentului Berevoiești 1990, manifestelor anticomuniste, mișcării de rezistență armată anticomunistă și grupurilor de rezistență. Cu documente și fotografii organizatorii aduc în fața publicului acțiunea „Cârtița”, operațiunea „Microfonul”, tehnica introducerii microfoanelor în locuințe și birouri, modul în care se făcea transcrierea convorbirilor și valorificarea informațiilor utile Securității, detalii despre anchete și cum acționau securiștii pentru „destrămarea anturajelor” pe care le considerau periculoase. Ultima secțiune se referă la frontieră drept „cale spre libertate” și la represiunea din 1989.
Expoziția rămâne la Suceava până în data de 9 februarie a.c. și se dorește a fi, potrivit organizatorilor, „un spațiu de reflecție în care publicul să aibă posibilitatea, pe de o parte, de a analiza dintr-o altă perspectivă datele trecutului recent, iar pe de alta, de a-și reformula reprezentările individuale și colective cu privire la Securitate și comunism”.