Una dintre caracteristicile neobișnuite ale creierului lui Albert Einstein era conexiunea deosebit de puternică dintre cele două emisfere cerebrale, care ar fi putut juca un rol în dezvoltarea capacităților sale intelectuale extraordinare, arată un nou studiu.
Emisferele dreaptă și stângă ale creierului genialului fizician erau legate una de cealaltă într-un mod neobișnuit de solid, arată un studiu recent care a cercetat caracteristicile unei zone numite corpul calos, un mănunchi de fibre nervoase care conectează cele două jumătăți ale creierului, facilitând comunicarea inter-emisferică. Descoperirile au fost publicate în jurnalul Brain.
Studiul a fost condus de Weiwei Men, de la East China Normal University, care a dezvoltat o nouă tehnică pentru a studia corpul calos, bazată pe măsurarea și atribuirea de coduri de culoare grosimilor variabile ale subdiviziunilor corpului calos, de-a lungul traseului acestuia, acolo unde fibrele nervoase trec de la o emisferă cerebrală la alta.
Grosimea indică numărul de fibre care trec dintr-o parte în alta și, deci, arată “cât de bine” sunt conectate cele două emisfere în diferite zone, asociate cu diferite funcții.
Această tehnică a permis măsurarea și compararea caracteristicilor creierului lui Einstein cu caracteristicile creierelor altor persoane: 15 bărbați în vârstă și 52 de bărbați care aveau vârsta pe care o avea Einstein în 1905. În acest an – „anul miraculos”, cum este denumit în istoria științelor – Einstein, în vârstă de numai 26 de ani, a publicat 4 articole care au contribuit semnificativ la fundamentarea fizicii moderne și au schimbat viziunea noastră despre spațiu, timp, masă și energie.
Cercetătorii au constatat că Einstein avusese conexiuni mai extinse între anumite porțiuni ale emisferelor cerebrale, comparativ atât cu bărbați mai vârstnici, cât și cu cei mai tineri.
Cercetările s-au bazat pe fotografiile de înaltă rezoluție ale interiorului creierului lui Einstein, publicate anul trecut.
Tehnica dezvoltată de cercetătorii chinezi este importantă și din alt punct de vedere: ea ar putea fi utilizată de specialiști pentru a studia conexiunile interne ale creierului, importante pentru funcționarea lui.
Sursa: Science Daily – descopera.ro
