Secretomaniacii

În (aproape) toată lumea, ori de câte ori ai nevoie de date exacte din lumea fotbalului, tot ce trebuie să faci este fie să-i întrebi pe oficiali, fie să accesezi site-ul potrivit, al federației sau al clubului. Și afli tot: jucători cu cartonașe, accidentați, titulari posibili, rezerve, salarii, eventuale transferuri (veniri și plecări deopotrivă) și câte și mai câte. Ia încercați, vă rog, să vedeți ce date vă oferă F.R.F. Încercați să aflați ce salariu are Nașu’ sau oricare din acoliți. Întrebați-l și veți afla că e „secret” sau „confidențial”, că de la o vreme au învățat și sinonime, desigur fără să știe ce-s alea. Cred că nicăieri în lume nu există atâta lipsă de date, ceea ce nu poate duce decât la una din cele două concluzii posibile: ori oamenii implicați habar n-au ce-i cu ei și ce caută, de fapt, pe acolo, ori au foarte multe lucruri de ascuns din motive care nu pot fi nici ele dezvăluite dar pe care le bănuim. Altfel nici nu se poate explica de ce, la fiecare nou transfer, nimeni nu pare a ști suma la care s-a făcut tranzacția. Iar diferențele nu sunt câte 1-2 cifre, ci tot câte 6. Din când în când, câte un Bodu se mai zburlește, mai trage o scormoneală, și astfel aflăm că ăla n-a plecat la Kiev pe 600.000, ci pe vreo 3 milioane. Sunt lucruri care într-o lume normală se fac publice: se știe exact cât a dat Barcelona pe Ronaldinho, cât costă un transfer al lui la oricine-l vrea, cât este salariul lui la club și cât câștigă din reclame. Știe vreun fan de-al Stelei cât a costat, exact, Carlos? Sau Saban? Și cu cât i-ar vinde Becali, dincolo de hazlia (după el) ofertă: „Îi dau 100.000 cui îl ia!”? Știți ce salariu are Pițurcă la Națională? Și pentru câte necalificări este durata acestuia? Cred că boala asta a secretomaniei este cu adevărat o boală, dincolo de aspectul penal al tranzacțiilor de tot felul. Fiindcă altfel, nu se explică de ce un Rădoi, de exemplu, a jucat accidentat o grămadă de vreme, fără ca măcar un oficial să vorbească despre asta. Apoi, după ce a trecut și termenul la care (conform specialiștilor de la Bologna, care s-au ocupat de el) ar fi trebuit să revină în forță, am aflat că nu a respectat indicațiile și că din senin, iată-l pe foaie, ba și în teren, ba mai și înscriind un gol la prima atingere de minge. Ce dracu’ să mai înțelegi? Sau ce altceva decât că boala oficialilor de a ascunde orice urmă de adevăr este incomparabil mai gravă decât orice ruptură la ligamente?