Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Tiberius Brădățan, îl acuză pe președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, „reprezentantul celor care în 2011 au închis la propriu un număr de 67 de spitale pe tot teritoriul țării”, că „ a dus în derizoriu, prin declarații politice sforăitoare”, „un subiect de maximă importanță”, anume Masterplanul Regional de Servicii de Sănătate – Regiunea Nord-Est, un document obligatoriu în vederea deblocării, accesării și utilizării fondurilor structurale și de investiții în exercițiul financiar următor al Uniunii Europene.
Dr. Brădățan a declarat că, „spre deosebire de decizia unilaterală, luată pe genunchi, de colegii din PDL ai domnului Flutur, Ministerul Sănătății din guvernarea PSD va supune dezbaterii cu toți factorii implicați, acest plan strategic elaborat de un grup de experți independenți și prezentat prima dată în urmă cu 2 ani”.
Reprezentantul Ministerului Sănătății a afirmat că astăzi, la Iași, masterplanul va fi pus în discuție în cadrul unei întâlniri tehnice de lucru, la care au fost invitați să participe conducători ai autorităților publice locale, manageri de spitale, reprezentanți ai direcțiilor de sănătate publică și ai caselor de asigurări de sănătate.
„Rolul acestei dezbateri nu este de a închide unități spitalicești, ci de a face o radiografie a situației la zi și de a se găsi împreună soluții pentru eficientizarea activității din instituțiile pentru îngrijirea sănătății. Repet: Ministerul Sănătății nu va închide nici un spital. Numai autoritățile locale în subordinea cărora se află unitățile sanitare pot decide să facă acest lucru. Am mai făcut precizarea la începutul săptămânii în curs și PSD a dat un comunicat în acest sens, dar președintele Flutur ori nu are capacitatea să înțeleagă, ori încearcă să închidă din nou spitale și să arunce vina în curtea PSD”, a afirmat dr. Tiberius Brădățan.
El a invitat toți participații la întâlnirea de la Iași, inclusiv pe reprezentanții Consiliului Județean Suceava, să dea dovadă „de responsabilitate și corectitudine”, „factori ce pot contribui la luarea celor mai bune decizii pentru asigurarea unor servicii de sănătate de calitate acordate cetățenilor”.