Săpăturile arheologice efectuate de arheologii Monica Dejan, Ștefan Dejan și Beatrice Manole, de la Muzeul Național al Bucovinei, și analiza antropologică a oaselor umane din mormintele de la Mănăstirea Arbore în Biserica ”Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorită în anul 1503, monument UNESCO, au dezvăluit martiriul la care au fost supuși Luca Arbore și doi dintre fiii săi, Toader și Nichita, și arată adevărul despre ultimele clipe ale acestora.
Directorul muzeului, dr. Emil Ursu, a declarat, miercuri, că rezultatele cercetărilor de la mănăstire, publicate în volumul „Contacte și conflicte în Țările Române (secolele XIV-XIX)”, apărut la editura Karl A. Romstorfer, a Muzeului Național al Bucovinei, pe de o parte confirmă informațiile din cronicile vremii, care menționau că hatmanului Arbore și fiilor săi li s-a tăiat capul fără judecată, iar pe de altă parte, aduc dovezi fizice ale cruzimii execuției.
„În timpul cercetării din anul 2025 a fost evidentă distrugerea sistematică a tuturor mormintelor din biserică, prin jefuirea lor. În mormântul ctitorului se mai păstra o parte din schelet, ceea ce a permis analiza antropologică”, au notat cei trei arheologi ai muzeului.
Analiza antropologică a fost realizată de cercetătorii Andrei Soficaru, Costin Șendroiu și Raluca Berceanu la Laboratorul de Osteologie Umană, rezultatele fiind publicate în volumul menționat anterior. Ei au examinat patru schelete descoperite în mormintele de la Mănăstirea Arbore, printre care cele ale ale hatmanului Arbore și a doi adulți tineri, decapitați și cu traumatisme violente. Analizele au determinat sexul, vârsta, modul de viață și leziunile care au dus la deces.
În ceea ce privește moartea hatmanului Luca Arbore, executat pe 25 aprilie 1523, în localitatea Hârlău, la aproximativ 60 de ani, cercetătorii au stabilit „cauza clară”: „multiple leziuni produse cu obiecte tăioase sau grele/masive și care s-au produs în preajma morții, posibil în același timp. Decapitarea acestuia se observă pe vertebra cervicală 5, în plan inferior, unde există urmele unei tăieturi produse de o sabie, ce a venit din lateral dreapta și de sus în jos”. Tăieturi au mai fost descoperite pe humerus, claviculă și omoplatul stâng, iar femurul stâng și tibia dreaptă au fost sparte/zdrobite.
Pe craniul unuia dintre fii, cu vârsta între 20 și 23 de ani, analiza a arătat urmele unui traumatism provocat de un obiect contondent, probabil circular, leziuni în zona umărului stâng, care au secționat o parte din claviculă și scapulă, care prin poziția lor „indică faptul că individul avea brațul stâng ridicat și încerca, cel mai probabil, să se apere”. Fracturi produse prin lovire și zdrobire „cu un obiect greu” au mai fost identificate la nivelul picioarelor. Tânărul a fost de asemenea decapitat.
Directorul Muzeului Național al Bucovinei a subliniat că, după 500 de ani, osemintele lui Luca Arbore vorbesc despre torturile cumplite la care tânărul voievod Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, l-a supus pe bătrânul hatman care i-a fost tutore. „Din cronici se știa că Luca Arbore și fiii săi au fost uciși de Ștefăniță Vodă, acuzați de <hiclenie>. Acum avem confirmarea documentelor scrise și a informațiilor istoriografice pe acest subiect și patrimoniul rezultat din această cercetare, care a intrat în colecțiile muzeului. Dovada torturii înlătură orice dubiu despre sfârșitul tragic al Arboreștilor”, a precizat dr. Emil Ursu.
