Teama sucevenilor de a discuta telefonic pare să aibă un oarecare substrat. De la începutul lui 2009 și până în prezent instanțele de judecată au fost bombardate cu cereri de interceptare a convorbirilor, iar dacă ținem cont că la o singură aprobare se pot intercepta toate telefoanele folosite de persoana vizată, rezultă că mii de suceveni s-au „confesat” fără voie.
În cursul anului trecut și până la jumătatea lui aprilie 2010, pe mesele judecătorilor suceveni au ajuns 1.144 de cereri de interceptare a convorbirilor. În afara telefoanelor, care au constituit principala țintă a organelor de anchetă, s-a mai solicitat și urmărirea altor mijloace de transmitere a informațiilor, cum ar fi e-mailurile.
Cele mai multe dintre aceste cereri au fost acceptate de magistrați, astfel încât mai multe dosare au putut fi rezolvate, iar pe lângă cei vizați au mai „căzut” și alte persoane care și-au rezolvat telefonic diferite afaceri murdare.
Cele mai multe cereri pentru interceptarea convorbirilor au fost formulate către Tribunalul Suceava. În 2009, această instanță a primit 574 de cereri de acest fel, iar până acum au fost depuse deja 260 de solicitări. Asta înseamnă că, în medie, doi suceveni sunt puși sub urmărire în fiecare zi. Dacă stăm să analizăm că fiecare dintre cei ascultați conversează zilnic cu prieteni, rude sau alte cunoștințe, rezultă că numărul sucevenilor care se „spovedesc” se ridică la câteva mii.
Zone „libere”
După Tribunalul Suceava, instanța cu cea mai mare activitate pe linie de cereri de interceptări este Curtea de Apel Suceava. Judecătorii de aici au avut de soluționat 128 de solicitări în cursul anului trecut și 22 de cereri în perioada scursă din 2010. O altă instanță cu un număr însemnat de cereri este Judecătoria Suceava, care în 2009 a primit 63 de cazuri pentru soluționare, iar în 2010 a analizat 27 de cereri. Dintre instanțele care funcționează în județ, doar la Rădăuți sunt mai multe cereri, 57 în cursul anului 2009 și nici una în 2010. În schimb, celelalte Judecătorii nu au avut prea multe cereri de interceptare a convorbirilor. Vatra Dornei, de exemplu, poate fi considerată o zonă „liberă”, de la începutul lui 2009 și până acum nefiind înregistrată nici măcar o singură cerere. Nici la Câmpulung Moldovenesc nu este o activitate febrilă pe această linie. În 2009 nu s-a înregistrat nici o solicitare de acest gen, iar în prima parte din 2010 a fost analizată o singură cerere. Și la Judecătoriile din Fălticeni, respectiv Gura Humorului, a fost liniște în acest an, când nu s-a înregistrat nici o cerere, în timp ce anul trecut s-au „procesat” cinci solicitări la prima instanță și 12 la Gura Humorului.
Frontiera cu Ucraina, o zonă „fierbinte”
Faptul că Tribunalul și Curtea de Apel Suceava dețin ponderea cea mai mare a autorizărilor de interceptări se justifică prin competența infracțiunilor care stau la baza cererilor depuse. Alte două instanțe unde s-au înregistrat solicitări mai numeroase sunt Judecătoriile Suceava și Rădăuți. Surse judiciare susțin că explicația constă în aceea că foarte multe infracțiuni se petrec în zona de frontieră cu Ucraina. Așa se face că multe dintre convorbirile interceptate îi vizează pe vameși și pe polițiștii de frontieră, oameni care vin frecvent în contact direct cu grupurile infracționale.
Avocații, parțial de acord cu interceptările
Avocații care au clienți din rândul celor care au avut telefoanele ascultate sunt de părere că multe dintre convorbirile folosite de procurori pentru probarea unor fapte penale sunt irelevante și astfel se cheltuiesc inutil bani din bugetul de stat.
„Problema este că nu există nici o garanție că unele informații care se obțin pe această cale nu ajung și la alte persoane care le folosesc în interes personal. Atâta timp cât datele sunt utilizate doar pentru combaterea unor infracțiuni grave și se obțin legal cred că e în regulă”, a precizat avocatul George Crăciunescu.
Cine poate accepta interceptările
Deși multă lume nu știe acest lucru, interceptările nu sunt doar atributul exclusiv al judecătorului. Procurorul care se ocupă de anchetarea unui caz anume poate emite autorizații de 48 de ore pentru interceptarea convorbirilor. Surse judiciare susțin că în cursul anului trecut procurorii suceveni, în special cei de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, respectiv Direcția Națională Anticorupție, au dat peste o sută de autorizații de acest fel.
În privința competențelor judecătorilor, aceștia pot emite o autorizație pentru o perioadă de 30 de zile, aceasta putându-se prelungi până la 120 de zile pentru aceeași infracțiune.
„O cerere de interceptare a convorbirilor poate fi solicitată în condițiile existenței unui dosar penal înregistrat la Parchet, când sunt indicii că o persoană comite fapte grave sau există în derulare o investigație serioasă”, au mărturisit surse judiciare sucevene. Potrivit acelorași surse, peste 90% dintre interceptările autorizate s-au dovedit utile în anchetele derulate la nivelul județului Suceava.





