Ținta de reducere a arieratelor la nivelul autorităților locale a fost cu mult ratată în primul trimestru al acestui an, iar datoriile au reînceput chiar să crească, ceea ce indică deficiențe serioase de monitorizare și aplicare a Legii finanțelor publice locale, relevă ultima scrisoare trimisă FMI.
Deși au alocat fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru a reduce arieratele, oficialii guvernamentali, conform scrisorii de intenție trimisă de Guvern către Fondul Monetar Internațional (FMI) și obținută de MEDIAFAX, nu cunosc nici cauzele și nici măcar entitățile cărora li se datorează aceste datorii.
Și ținta de diminuare a arieratelor bugetului de stat a fost complet ratată în primul trimestru al acestui an, iar eșecul a anulat toate scăderile operate pe parcursul anului trecut, motivul invocat fiind necesarul de cheltuieli din spitale.
În această situație, Guvernul va solicita asistență tehnică pentru a modifica din nou Legea finanțelor publice locale, inclusiv în ceea ce privește distribuirea de fonduri între diferitele entități locale și sistemul de cote defalcate.
Conform înțelegerii cu FMI, arieratele sunt definite drept plățile trecute de scadență cu 90 zile.
Pentru primul trimestru, Guvernul s-a angajat să reducă stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și al fondurilor sociale la 80 milioane lei, după ce în ultimele 18 luni datoriile au fost reduse constant, de la 190 milioane lei în decembrie 2010 la 150 milioane lei în martie 2011, la 111 milioane lei în iunie 2011, la 110 milioane lei în septembrie 2011 și la 90 milioane lei în decembrie 2011.
Guvernul a cedat însă presiunilor de cheltuieli la începutul acestui an, iar stocul de arierate, în loc să fie redus la 80 milioane lei, a urcat la 120 milioane lei, depășind nivelul din vara anului trecut. În aceste condiții, având în vedere că trebuie să coboare de la o cifră mult mai mare decât cea stabilită inițial, Executivului îi va fi mai greu să respecte țintele următoare, fiind obligat să înjumătățească stocul de arierate de la 120 milioane lei la 60 milioane lei în doar trei luni, până la finele lunii iunie.
Aceeași situație a fost înregistrată și la stocul de arierate al bugetelor locale, unde Guvernul a promis că va reduce nivelul datoriilor la 700 milioane lei, după scăderi anterioare la 820 milioane lei, în septembrie 2011, și la 750 milioane lei, în decembrie 2011. Și această țintă a fost ratată, iar arieratele nu numai că nu au scăzut, dar și-au reluat creșterea, ajungând la 790 milioane lei, cu obligația de a scădea la 500 milioane lei până la sfârșitul lunii iunie.
Din totalul arieratelor bugetului general, cea mai mare parte a plăților restante era înregistrată la bugetele locale (88,6%), în timp ce obligațiile neachitate la bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale însumau 11,2%.
„Din păcate, țintele privind arieratele bugetului de stat și ale autorităților locale au fost ratate. La nivelul autorităților locale, arieratele au început să crească din nou, fiind concentrate la unitățile administrative mici și către furnizorii de energie. Aceste evoluții reflectă serioase deficiențe de monitorizare și aplicare a Legii finanțelor publice locale”, se arată în scrisoarea către FMI.
Documentul relevă că Guvernul a alocat transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru a contribui astfel la reducerea arieratelor locale, dar prezintă în același timp și angajamentul Executivului de a efectua „o analiză cuprinzătoare” a arieratelor de la nivelul autorităților locale, pentru a stabili abia acum „cauzele și entitățile cărora li se datorează aceste sume”.
„Am alocat transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru a contribui astfel la reducerea acestor arierate. Vom efectua o analiză cuprinzătoare a arieratelor de la nivelul autorităților locale pentru a stabili cauzele și entitățile cărora li se datorează aceste sume”, se precizează în document.
În scrisoare este anunțată și intenția Guvernului de a solicita asistență tehnică pentru a modifica din nou Legii finanțelor publice locale, prin introducerea unor reguli care să prevină noi arierate.
„Vom solicita asistență tehnică pentru modificarea Legii finanțelor publice locale, pentru a evalua implementarea legii și aranjamentele financiare pentru autoritățile locale, inclusiv în ceea ce privește formula de echilibrare după care se distribuie resursele între diferitele entități locale, sistemele de cote defalcate, procedurile de insolvență și sancțiunile menite să prevină apariția de arierate”, este intenția Guvernului.
Legea finanțelor publice locale a fost recent modificată, în luna noiembrie, când Guvernul a redus cu 5,5% cota lunară defalcată din impozitul pe venit către bugetele administrației publice locale.
Anterior acestei modificări, oficialii FMI afirmau că arieratele statului la nivel central au fost aproape eliminate, iar la nivel local legislația permite un control mai bun, astfel că atenția va fi orientată spre datoriile companiilor de stat. Guvernul susținea la rândul său, după amendarea Legii finanțelor publice locale, că noul sistem împiedică acumularea de arierate noi.
În urmă cu două săptămâni, Consiliul Fiscal a atenționat că încadrarea în plafonul de deficit bugetar prevăzut pentru primele trei luni s-a produs pe fondul decalării în luna martie a plății trimestriale a impozitului pe profit, precum și a unei „recrudescențe” a acumulării de arierate la nivelul bugetului de stat și al bugetelor locale.
Consiliul Fiscal a avertizat totodată că eventualele derapaje de la o politică fiscal-bugetară strictă pot conduce la depășirea țintei de deficit bugetar pentru acest an, de maximum 3% din PIB.
Bugetul general consolidat a înregistrat în primul trimestru al acestui an un deficit de 3,4 miliarde lei, reprezentând 0,56 % din PIB, și s-a încadrat în ținta de deficit stabilită cu FMI doar prin ajustare cu investițiile realizate.
