Locuitorii din comuna Poiana Stampei și-au propus să reînvie o tradiție, aceea a scrânciobului de lemn. Sâmbătă și duminică, pe ulițele comunei se putea auzi anunțul “Toată lumea să vină la scrânciob, că am făcut un scrânciob de lemn aici, pe deal. Vă poftim cu toată plăcerea”.
Scrânciobul a fost construit de câțiva meșteri artizani din comună săptămâna trecută. Scrânciobul este o instalație din lemn gros cu patru brațe care poartă câte un scaun din scândură groasă. Instalația seamănă cu roata de la morile de apă și este pusă în mișcare de flăcăi puternici care învârt de capetele brațelor. După ce scrânciobul “se echilibrează”, adică sunt ocupate toate scaunele, învârtitul roții devine o jucărie. Pe vremuri erau date în scrânciob fetele de măritat de către flăcăii care le iubeau. Se spunea că astfel vor fi amețite și convinse să se mărite mai repede. Fetele îi răsplăteau pe flăcăi pentru truda lor cu ouă roșii sau încondeiate pe care le țineau în sân sau în buzunarele de la ilice.
De Înălțare se reînvie o veche tradiție
Ca și în urmă cu o sută de ani, pe unul din dealurile din comună, joi, când creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea la cer a lui Isus din Nazaret, la 40 de zile după Înviere, primarul din Poiana Stampei, Elisei Todașcă, s-a îngrijit ca scrânciobul nou-nouț, făurit după modelul din pozele vechi, să fie și el acolo, pentru ca “bucuria celor prezenți joi la horă în straie populare de sărbătoare să fie la fel de mare ca odată, demult”.
“Am încercat să reconstruim un scrânciob popular din Poiana Stampei. Am găsit un model de scrânciob construit în urmă cu 60 de ani, pe care noi l-am reconstituit în totalitate, pentru că vrem să introducem oamenii în Hora satului, ca pe vremuri. Hora satului la Poiana Stampei pornea în urmă cu 50 – 60 de ani de la Hora cu scrânciob. După Paște oamenii se adunau în ziua de duminică, veneau în costume populare, la scrânciob, era un fel de ieșire la iarbă verde din zilele noastre. Scrânciobul era construit ca un model de distracție pentru tineri. Hora cu scrânciob este continuarea șezătorilor”, ne-a spus Petrică Chiforescu, directorul Căminului Cultural Poiana Stampei.
Scrânciob construit după fotografii vechi
Tot de la Petrică Chiforescu am aflat că printre evenimentele care se legau de viața satului Poiana Stampei se numărau și “Șezătoarea” și “Hora cu scrânciob”. În Bucovina, după apariția influențelor austro-ungare, s-a pierdut acest obicei, pe care locuitorii de la granița județului Suceava cu Bistrița-Năsăud încercă să-l reconstituie în mare parte. Sunt foarte puțini cei care au mai putut să dea informații despre scrânciob și marele regret al autorităților este că nu au mai găsit la Poiana Stampei nici un scrânciob din acele vremuri. Scrânciobul realizat în aceste zile este reconstituit din fotografii foarte vechi de meșteri artizani care au reușit să-l monteze și să-l facă funcțional. Scrânciobul este amplasat lângă un fag de câteva sute de ani, este construit pe doi stâlpi masivi din lemn, pe care este fixată grinda care susținea crucile, scaunele, patru la număr, fixându-se pe brațe.
Scrânciobul, lucrat în cruce, simbolizează rotația sărbătorilor creștine dintr-un an, dar și hora satului.
„Felul cum sunt îmbinate elementele scrânciobului, faptul că am reușit să punem cele patru brațe ale scrânciobului, să le îmbinăm, are legătură strictă cu hora, cu tradiția, cu ceea ce înseamnă românesc. Este un scrânciob făcut pentru copii, dar și pentru adulți. Hora satului era pentru adulți, dar am încercat să facem acest scrânciob să fie și pentru copii, pentru că fără ei distracția nu înseamnă nimic. Adulții sunt cei care stau la horă, dar copiii trebuie să fie ocupați cu ceva”, a precizat Petrică Chiforescu.
Superstiții legate de scrânciob
Bătrânii satului spun că dacă oamenii beau vin lângă scrânciob, va ploua pe timpul verii și ce este pus în pământ va rodi, iar datul în scrânciob aduce recolte bogate. În scrânciobul cu patru brațe se pot da maxim 16 persoane (copii) sau opt adulți.
Iustina Chiforescu a venit la scrânciob să-și aducă aminte cum era pe vremuri, dar și pentru a vedea dacă „este tot atât de frumos, ca cel din tinerețea ei. Aceasta a dorit să precizeze că cel mai frumos va fi joi, de Înălțare, când după slujba de la biserică locuitorii din comuna Poiana Stampei se vor aduna în jurul scrânciobului la Hora satului.
Constantin Chiforescu, soțul Iustinei Chiforescu, ne-a declarat că, deși are 71 de ani, i-a făcut plăcere să se dea în scrânciob.
„La început am crezut că îmi va fi teamă, dar este frumos. Când aveam vreo 12 – 13 ani, mergeam zeci de kilometri până la Măgura Mare, unde era un scrânciob foarte frumos. Eram atrași de scrânciob, dar și de lăutari și de frumusețea horelor”, ne-a spus Constantin Chiforescu.
