Proiect al Ministerului Sănătății

Școli în zone nepoluate, ghiozdane ușoare, orar relaxat și bănci ergonomice



Elevii ar putea avea parte în curând de ghiozdane ușoare și orar relaxat. Foto: OREDIA
Elevii ar putea avea parte în curând de ghiozdane ușoare și orar relaxat. Foto: OREDIA

Unitățile pentru protecția, educarea și instruirea copiilor și tinerilor trebuie amplasate în zone nepoluate, orarul să fie relaxat, ghiozdanele ușoare, băncile ergonomice, clasele iluminate natural, iar grupurile sanitare, dotate cu hârtie igienică și uscător de mâni, potrivit unui proiect al MSP.
Potrivit proiectului de Ordin pentru aprobarea Normelor de igienă privind unitățile pentru protecția, educarea și instruirea copiilor și tinerilor, programul de instruire practică a elevilor din școli și licee începe după ora 7.30 și nu trebuie să depășească ora 19.00.
Durata activității zilnice de instruire practică este de maximum cinci-șase ore pentru cei din învățământul liceal și profesional. Pe parcursul orei de studiu se vor face două-trei pauze a câte trei minute de relaxare fizică și intelectuală. De asemenea, profesorii care fac orarul trebuie să evite programarea a două ore consecutive pentru același obiect de studiu.
La clasa I, maxim trei-patru ore pe zi
Proiectul prevede că nu pot fi planificate mai mult de două teze pe săptămână. Pentru clasele la care sunt prevăzute doar două teze va fi planificată o teză pe săptămână. Tezele și lucrările de control nu se stabilesc în prima și în ultima zi din săptămâna școlară și nici în două zile școlare consecutive.
Orele de educație fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază și nici în ultima oră de curs, iar cele de desen vor fi programate în perioadele de timp în care elevii beneficiază de iluminatul natural.
În clasa I vor fi programate maximum trei-patru ore pe zi, iar în clasele II-IV, câte patru ore pe zi. De asemenea, în clasele I și a II-a activitatea de scriere nu se va desfășura la prima oră.
În învățământul gimnazial vor fi programate câte patru-cinci ore pe zi, în cel liceal și profesional, câte cinci-șase ore, iar în învățământul postliceal și universitar, câte șase ore pe zi.
Elevii din clasele I-IV, precum și cei din ultimii ani de gimnaziu și liceu vor avea cursuri numai dimineața.
Potrivit aceluiași proiect, între tura de dimineață și cea de după-amiază trebuie să fie o pauză de cel puțin o oră pentru efectuarea curățeniei grupurilor sanitare și a spațiilor de învățământ.
Bănci ergonomice, dispuse în sistem amfiteatru
Fiecare sală de curs va fi dotată cu bănci la care se poate regla atât înălțimea pupitrului, cât și înălțimea scaunului sau cu bănci de trei mărimi diferite din cele opt existente (între 101 centimetri și peste 171 centimetri). Așezarea băncilor se va face în sistem amfiteatru, pentru a plasa elevii în funcție de nivelul lor de dezvoltare și a evita apariția deformărilor de coloană vertebrală la elevi și studenți. De asemenea, așezarea copiilor în bănci se face în funcție de înălțime și tulburările vizuale și auditive.
La grupurile sanitare din unitățile de învățământ trebuie să existe hârtie igienică, săpun, mijloace de uscare a mâinilor după spălare, corespunzătoare numărului de copii și tineri.
Greutatea ghiozdanului, sub 10% din greutatea copilului
Proiectul prevede și că volumul și greutatea manualelor, rechizitelor și altor materiale necesare în procesul de învățământ, care sunt transportate zilnic de elevi, trebuie adaptate capacității de efort fizic corespunzătoare vârstei. Greutatea conținutului ghiozdanului nu trebuie să depășească zece la sută din greutatea copilului.
Conducerile unităților de învățământ și furnizorii de servicii sociale trebuie să ia măsurile necesare pentru conservarea integrității clădirilor, pentru evitarea riscului de accidente în caz de seism, precum și integrității pavimentelor, a tâmplăriei și mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor și tinerilor
Măsuri speciale pentru cantine
În unitățile unde copiii și tinerii servesc masa sunt recomandate măsuri speciale. Astfel, pentru un meniu corect se evită asocierea alimentelor din aceeași grupă la felurile de mâncare servite, astfel încât la micul dejun nu se servește ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate. În schimb, se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiți.
La masa de prânz nu se servesc felul 1 și felul 2 preponderent cu glucide – cereale și se recomandă evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort digestiv mare sau care au efect excitant ori a căror combinație produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
Sunt permise mâncărurile gen tocături prăjite sau șnițele numai dacă sunt prelucrate termic, în prealabil, prin fierbere ori pregătite la cuptor, iar ouăle nu se servesc ca ochiuri românești sau prăjite.
Proiectul va fi în dezbatere publică, până-n 10 septembrie
De asemenea, va fi îmbogățită rația de vitamine și săruri minerale prin folosire de salate din crudități și adăugare de legume în supe și ciorbe.
Este interzisă folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp, cât și a ouălor fierte și nesecționate după fierbere, cât și legumelor și fructelor deshidratate, cum sunt fulgii de cartofi sau de fasole. În schimb, este indicat consumul de legume și fructe proaspete.
În toate unitățile pentru educarea și instruirea copiilor și tinerilor, serviciile sociale de protecție a copilului, temporare si permanente, destinate activității și odihnei, centre de vacanță, cu excepția căsuțelor de tip familial și a apartamentelor sociale, trebuie să existe cabinet medical.
Proiectul de ordin rămâne în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Sănătății Publice (MSP), până în 10 septembrie.