În localitatea suceveană Hârtop, patru clase de copii de școală primară și două grupe de grădiniță învață într-o casă veche de 116 ani, casa primului învățător din sat.
Școala veche a copiilor din Hârtop este parcă desprinsă din povestirile lui Creangă, iar la prima vedere, nimănui nu-i poate trece prin cap că acea casă veche, din chirpici, joasă, cu ferestre și uși mici din lemn este o unitate de învățământ pentru copiii secolului XXI.
Construită în anul 1894, școala veche din Hârtop primește zilnic elevi de clasele I-IV și grupe de preșcolari, în două schimburi. Școala are două încăperi și un hol, transformat de cadrele didactice în cancelarie.
Primarul vrea să transforme casa învățătorului în muzeu
O sală de clasă mică, întunecoasă, cu bănci vechi, din lemn, acoperite cu huse din pânză, la fel de vechi, podele din lemn înnegrit de vreme, rupt pe alocuri, și care scârțâie la fiecare pas, pereți îngălbeniți și denivelați, acoperiți cu planșe colorate pentru a mai da „viață” camerei, așa arată încăperea în care de dimineață și până seara, zeci de copii de școală primară din Hârtop învață să scrie și să citească. Învață în același loc și aproape în aceleași condiții în care au învățat bunicii și străbunicii lor, de o sută de ani încoace.
Învățătoarea Maria Grădinariu este din sat și spune că s-a obișnuit așa. „Ne descurcăm cum putem și cu ce putem și sperăm să avem și noi o școală nouă”, a spus învățătoarea Grădinaru.
În cancelarie, holul casei învățătorului, aceeași imagine dezolantă. Podele din lemn care nu e vopsit, un dulăpior cu un reșou deasupra, o sobă mică cu un burlan din tablă care iese prin tavan, și o masă veche, din lemn, acoperită cu o față de masă din același material ca și husele vechi ale băncilor, unde stă cutia cu cornuri pentru copii.
Primarul comunei Hârtop, Toader Grădinariu, povestește că la casa învățătorului a făcut și el primele clase și, privind în urmă, timpul parcă a rămas în loc când intri în școală, fiindcă prea puține s-au schimbat în decor.
„Nu știu cum am rămas cu școala asta și copiii învață ca acum 100 de ani. După ce o să avem o școală nouă, am să încerc să transform casa asta în muzeu al satului, însă nu știu dacă pot, trebuie să vorbesc cu specialiști, să fac un studiu de rezistență, că la cum arată nu știu dacă mai stă mult timp în picioare”, a spus primarul Toader Grădinariu.
Bălegar de cal, pentru repararea pereților școlii
În era termopanelor și a rigipsului, școala veche din Hârtop se repară și la ora actuală cu balegă de cal și lut.
În aceeași casă a primului învățător din Hârtop, cu intrarea pe o laterală a clădirii, se află grădinița. Și aici se învață în două schimburi.
Un mic antreu cu podele de lemn, acoperite cu un covor vechi din iută, un rezervor mic de tablă cu un robinet și un lighean sunt chiuvetă pentru cei mici, și câteva rafturi pentru papuci, este intrarea în grădiniță.
Sala de clasă este mai mare decât cea a elevilor și este și mai aspectuoasă. Copiii au mochetă pe jos, mobilier nou și perdele viu-colorate. Chiar și așa, condițiile sunt grele la școala veche din Hârtop. Grupul sanitar este undeva în spatele școlii, lângă pârâu, iar în curtea școlii, câteva anexe pentru depozitarea lemnelor pentru foc stau să se prăbușească.
„Școala nouă”, rămasă la stadiul de temelie, din lipsă de fonduri
La câțiva zeci de metri de casa învățătorului se construiește, sau cel puțin ar trebui să se construiască, o nouă școală, care este deocamdată la stadiul de temelie, iar lucrările au stagnat de mai bine de doi ani.
„A fost și președintele Consiliului Județean pe la noi nu de mult, și mi-a promis că ne dă ceva bani, să mai înaintăm cu lucrările la construcție”, a spus primarul Grădinariu. Lucrările la școala nouă au început din anul 2008, constructorii au venit, au turnat temelia, și apoi, fiindcă nu au mai fost bani, au plecat și au anunțat că vor reveni când primăria va primi fonduri. Nu a mai primit de atunci.
„I-am chemat pe constructori să vină și să acopere măcar fiarele astea care ies din temelie, fiindcă e periculos, sunt aici copii mici, Doamne ferește se urcă pe temelie și se mai întâmplă ceva. Mi-au promis că vin”, a mai spus primarul Toader Grădinariu.
Criză de spații de învățământ
Casa învățătorului nu este singura unitate de învățământ din Hârtop. Deși este o comună cu un singur sat, populația școlară este mare, de aproape 500 de copii, începând de la vârsta grădiniței și până la clasa a opta.
În centrul satului, lângă primărie, la o școală mare de clasele I-VIII, construită în anul 1980, învață sute de copii.
Dacă în unele localități din județ se închid școli din lipsă de elevi, la Hârtop e criză de spații de învățământ. În toate unitățile de învățământ din sat se face școală în două schimburi. Directorul școlii, Dumitru Vasiliu, a spus că „sunt clase cu câte 25, 26, 27 de elevi. La clasa a V-a avem o clasă de 30 de elevi. Ne mai trebuia un elev, dar fiindcă nu l-am avut, nu am putut înființa două clase a cincea”.
Școală în primărie
Și nici școala mare, cu zece săli de clasă, nu e suficientă pentru toți elevii și preșcolarii din sat, așa că edilii din Hârtop s-au văzut nevoiți să aducă copiii și la primărie. Așa se face că în primăria din sat vin și copii la grădiniță.
O aripă a Primăriei Hârtop a fost transformată în grădiniță, unde zilnic, de dimineață până la prânz, și apoi de după-amiază, vin două grupe de copii. „Facem în schimburi, că nu mai încăpem, suntem în criză cu spațiul”, a spus Florica Leonte, educatoare la grădinița din primărie.
Potrivit primarului Toader Grădinariu, „natalitatea în Hârtop este foarte mare. Populația comunei este de aproximativ 2.700 de locuitori, din care 500 sunt preșcolari și elevi”. Primarul a mai spus că ar fi și mai mulți copii de școală, însă sunt familii care lucrează în străinătate și și-au luat cu ei și copiii.
