SCHWARZTHAL – NEGRILEASA. Colonia germană de pe valea Negrilesei a fost înființată, cu coloniști germani din Boemia, în 22 iunie 1841, respectiv familiile lui Johann ANGER, Josef BAAR, Simon BAIERL, George BEER, Martin BENNER, Josef BERNA, Bernhardt BINDER, Peter BINDER, George BRANDL, George EISCHPERA, Wenzel FLEISNER, Ignatz FRIESCHE, Franz FUCHS, John GRASSEL (KRASSEL), Joseph HASENOHRL, Anton HOFFMANN, Ambros HOFFMANN, Andreas JUNG, Josef KLOSTERMANN, Johann KNAUS, Wenzel KUBECK, Josef PILSEL, Michel SCHAFFHAUSER, Wenzel SCHAFFHAUSER, Johann SAILOR, Jacob, Johann și Josef EXCHANGER, Wenzel (tatăl) și Wenzel (fiul) EXCHANGER, Josef WEBER, Lawrence WEBER, Jacob WENDLING, Charles WUDI și George WINTER.
Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Negrileasa a fost construită între anii 1876-1882, anterior enoriașii ortodocși frecventând biserica din Stulpicani. În 1907, preot cooperator era Ioan TONIGARIU, născut în 1871, preot din 1900, iar cantor, din 1904, Alexie BURAC, născut în 1852.
Școala din Negrileasa, cu 2 clase, a fost deschisă în anul 1887[1].
În 1890, colonia germană Schwarzthal avea 510 locuitori, primar fiind Ignatie Beer, iar învățător – George Piotrowski.
În noiembrie 1940, când au fost repatriați în Germania, se mai aflau la Schwarzthal familiile: BAYERL, BEER, BERDICH, Bern HAUSER, BISIAK, BRANDL, BRODNER, FLEISSNER, FUCHS, GUMINA, HASENOHRL, HEHN, HOFFMANN, ILK, JEREMIAS, JWORTCZUK, KLOSTERMANN, KNAUS, KRASSEL, KUBECK, MAYER, PETRITSCH, PILSEL, PODRICYINSKI, RANKL, SCHAFFHAUSER, SAILOR, SEIBEL, SEIDEL, SELLNER, STULIAC, EXCHANGER, WEBER, WINTER și WUDI.
SELETIN. Aflat pe malul stâng al râului Suceava, mai jos de Șipote, acolo de unde izvorăște pârâul Putila, Seletin, fostă braniște a mănăstirii Putna, a fost colonizat cu huțani după 20 mai 1762, când egumenul Vartolomei arenda munții unor „ruși din Putila”.
În 1774, satul avea 22 familii huțănești, iar în 1784, 63 familii.
Biserica Nașterii Sfintei Marii din Seletin, construită în 1831, avea, în 1843, în Seletin și în Plosca, 1.251 enoriași, paroh fiind Mihail PROCOPOVICI. În 1876, biserica deservea 1.638 de enoriași din satele și cătunele Seletin, Plosca, Ulma, Krasnidil, Nessipitul și Christie, paroh fiind Georgie HNIDEI. În 1907, când enoriașilor din satele deja menționate li se adaugă și cei din Rosischnei, din Măgura, din Salaschin și din Lupschin, paroh era Alexander PALIEVICI, născut în 1844, preot din 1874, paroh din 1881, cantor fiind, din 1900, Cornel SCRABA, născut în 1869.
Din 1864, funcționa la Seletin o școală cu 4 clase[2].
În 1890, Seletinul era un veritabil orășel, în care evreii, ca și românii, reprezentau un sfert din populația de 3.715 locuitori. Primar era Iuliu Cicane, paroh – Ilarion Gramatovici, iar învățător – Andrei Ostașec.
O listă de subscripție, din mai 1896, pentru Internatul de băieți români din Cernăuți, întocmită de Vasile de TUDAN și de soția lui, Aspazia, cuprinde următoarele nume de localnici din Seletin: baron Alexandru POPPER, Srul JABLONOWER, Iosif ȘERF, Chaskel ȘERF, Lazar IEKELES, Iosif MIK, Leib REICH, Constantin DULGHER, Ianchel REICHMAN, Salomon VILLENZ, Alter OEHL, Aba GRAF, Chaim ȘERF, Simion BULLER, A. BULLER, Iankl ERNST, Chaim IEKELES, Vasile HALIP, Maier (fiul lui) Șrul ȘERF, Ușer LEKER, Chaim (fiul lui) Iuda ȘREIBER, Samuel ȘERF, Mendel (fiul lui) Hilig DIȘ, Iosef SCHREIBER, George VOROTNIAC, Berl (fiul lui) Moses TUDIVER, Iosif ȘERF, Alter ȘERF, Nute RACHMAN, Schmil ȘECHTER, Salomon ȘERF, Marcus SCHERF, MERDINGER, M. BULLER, Olexa REBENCIUC, REINERT, Cosma ZAIEȚ, Vasile ANDREICA, Teodor ZAIEȚ și Ladislau DOMBROVSCHI[3].
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1907 p. 99
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 56, 1876 p. 99, 1907 p. 117
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 11/1896, p. 85