Daniel Morar, zis „Burliuț”, rădăuțeanul în vârstă de 40 de ani care i-a țepuit pe americani cu două milioane de dolari, a fost arestat ieri pentru o perioadă de 29 de zile. Bărbatul nu a dat nici o declarație, dar a refuzat extrădarea în SUA, așa încât deocamdată rămâne în arestul Poliției Suceava. Decizia de ieri a Curții de Apel Suceava privind arestarea lui Morar nu este definitivă și mai poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție. În intervalul celor 29 de zile se va judeca efectiv și cererea de punere în aplicare a mandatului internațional de arestare emis de Tribunalul Districtual din Arizona.
Tot ieri, procurorii Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava, au efectuat percheziții în două locații din Rădăuți aparținând lui „Burliuț”. De aici, au fost ridicate o serie de hârtii și alte materiale care ar putea fi folosite cu ocazia anchetei din SUA.
„Burliuț”, afaceri falimentare la Rădăuți
Cercetările americanilor împotriva lui „Burliuț” au început în urmă cu patru ani. Filat de FBI în cadrul operațiunii botezate „Cash Back” din Arizona, rădăuțeanul s-a numărat printre cele 36 de persoane suspectate că au comis fraude imobiliare estimate la 100 de milioane de dolari. Dintre cei 36 de suspecți șase erau români, Gheorge Babeti (54 de ani), Cosmina Bunea (32 de ani), Dorel Irimiciuc (56 de ani), Samuel Doboș (32 de ani), Cipriano Bogdan Ionuțescu (36 de ani) și Daniel Morar (40 de ani), iar o parte dintre ei au și fost arestați la acea vreme de autoritățile din SUA.
Daniel Morar a reușit să revină în țară, unde a dezvoltat o serie de afaceri imobiliare. El a construit în Rădăuți trei blocuri, dar nu a reușit să obțină prea multe profituri de pe urma acestora.
Care sunt acuzațiile
În cazul grupului de 36 de persoane arestate în Arizona, din care făceau parte și cei șase români, Diane Humetewa, procurorul statului Arizona, a declarat că pagubele se ridică la peste 100 de milioane de dolari. Capetele de acuzare pentru cei șase români sunt: transferuri frauduloase de bani, spălare de bani, conspirație în vederea spălării de bani și comiterii de transferuri frauduloase, fraude poștale și bancare, și conspirație în vederea produceri lor. Pedepsele pentru aceste fapte sunt de până la 30 de ani de închisoare, cu o amendă de 1 milion de dolari.
Cum au păcălit băncile americane
Modul de derulare a acestor fraude era unul destul de complex. Inițial, cumpărătorul se înțelegea cu vânzătorul la un preț mult mai mare decât valoarea reală a casei. De obicei, acesta urca cu până la câteva sute de mii de dolari peste suma corectă. Ulterior, cumpărătorul mergea cu această evaluare supraestimată la bancă, unde cerea un împrumut pentru a achiziționa proprietatea. Banca acorda acest împrumut, urmând ca ratele să fie plătite de noul proprietar al casei, pe numele căruia se încheia contractul de ipotecă.
Însă, diferențele de câștig erau împărțite între cei implicați în fraudă, iar ratele la ipotecă nu mai erau achitate. În acest caz, banca punea sub sechestru proprietatea, urmând să recupereze banii din scoaterea ei la licitație. Dar pentru că evaluările erau eronate, aceasta se afla în imposibilitatea de a-și recupera pierderile, fiind obligată să vândă proprietatea la prețul real, cu mult mai mic decât valoarea creditului acordat.
Dintre românii arestați, Gheorghe Babeti are cele mai mari datorii la bancă. Conform blogului Romania-USA, Babeti a cumpărat în anul 2006 nouă proprietăți. Opt dintre acestea au fost finanțate în întregime prin credite bancare. În cazul celei de-a noua proprietăți, româul a achitat 31.000 de dolari, restul fiind acoperiți de bancă.
Timp de câteva luni acesta a plătit ratele ipotecare, după care s-a oprit. Totalul împrumuturilor făcute este de 6,2 milioane de dolari.
