Clădirile dărăpănate, traficul haotic și lipsa de viziune a autorităților asupra perspectivelor de dezvoltare a orașului fac din București o capitală care nu merită să se integreze în rândul capitalelor europene, a afirmat, vineri, Jonathan Scheele, șeful Delegației Comisie Europene la București.
Oficialul european a vorbit despre problemele Capitalei în cadrul unei dezbateri cu tema „Planificarea urbană în București”, organizată de mai multe organizații neguvernamentale. La eveniment au fost invitați și primarul general, Adriean Videanu, prefectul Capitalei, Mioara Mantale și edilul sectorului 3, Liviu Negoiță, însă nici unul nu a participat dezbateri.
„Prima dată am venit în București în 1993. De atunci am tot venit. În anul 2003 am venit din nou și nu mi-a venit sa cread ce schimbări enorme s-au produs în București și continuă să se producă. (…) Aceste schimbări nu sunt însă suficiente. Nu e treaba mea, ca străin, ci Bucureștiul trebuie să se întrebe dacă schimbările care s-au produs sunt bune sau rele și să facă schimbările rele să dispară, să se rezolve”, a afirmat oficialul european.
„România nu are o capitala care să merite să se integreze în statele europene”, a adăugat Scheele.
„Am fost blamat că am afirmat că Bucureștiul nu este încă gata sau că România nu are o capitală care să merite să se integreze în statele europene. N-am intenționat să fie o critică, ci mai mult o recunoaștere a faptului că Bucureștiul are mult de lucru până la a asigura populației genul de viață de care are nevoie. Și asta nu ar trebui să fie ceva exclusiv de modern, ci ceva care să păstreze calitățile orașului de odinioară, să asigure un trai civilizat. Dezvoltarea orașului nu este o chestiune legată de 2007, ci de a avea o capitală în care să-ți facă plăcere să trăiești”, a afirmat Scheele.
Întrebat care ar fi problemele orașului, Scheele s-a referit doar la cele de trafic și de arhitectură, apreciind însă ca cea mai acută problemă lipsa de viziune a edililor asupra dezvoltării orașului.
„Una din probleme este că în București mulți oameni întârzie la întâlniri din cauza traficului. Acum, nu e folositor să-l acuzăm pe x, y sau pe «domnul Popescu» pentru starea Bucureștiului, dar e foarte clar ca Bucureștiul are nevoie de o abordare coerentă de dezvoltare. Lipsește viziunea asupra dezvoltării orașului. Din păcate, Bucureștiul anilor ’80 a avut oameni «cu viziune», care au și pus-o în aplicare, iar orașul a suferit din cauza acestei viziuni greșite a unui grup mic de oameni. Acum, tot din păcate, există oameni care au viziune, dar nu au forța să o pună în aplicare”, a mai spus Scheele.
El a adăugat că viziunea trebuie să aparțină oamenilor orașului, arhitecților, dar aceste viziuni pot fi date și de oameni din sectorul privat.
„România și Bucureștiul merită mai mult, însă îi lipsește încă capacitatea de a atrage investiții în sectorul public, îi lipsește o politică politică coerentă de dezvoltare”, a mai spus Scheele.
Referindu-se la arhitectura orașului, Sheele a afirmat că „așteaptă cu nerăbdare” momentul în care Bucureștiul, prin vestigiile sale, prin Centrul Istoric, va putea fi inclus în harta turistică a Europei.
„Și acum poți să vezi în oraș amestecuri de arhitectură publică, opulență. (…) Bucureștiul a fost numit Micul Paris în secolul 19, în parte datorită arhitecturii, dar și datorită varietății și a bogăției. Pentru a conserva, a recupera bogăția pierdută din perioada interbelică este nevoie de un parteneriat public-privat. (…) Aștept cu nerăbdare momentul în care Bucureștiul va restaura vechiul său centru, pentru ca turiștii străini să viziteze, pe lângă mănăstiri, orașe din Transilvania și capitala acestei țări”, a mai spus Scheele.
