Teatrul Scala din Milano a decis, luni seara, să renunțe la serviciile tenorului francez Roberto Alagna, soțul sopranei Angela Gheorghiu, după ce acesta a părăsit scena în plin spectacol pentru că prestația sa fusese criticată de public, transmite AFP.
„Comportamentul lui Roberto Alagna a provocat o ruptură între artist și public, pe care Scala nu o poate repara”, a indicat Stéphane Lissner, directorul general și artistic al teatrului milanez, într-un comunicat.
Alagna, care interpreta rolul generalului egiptean Radames în opera lui Giuseppe Verdi „Aida”, pusă în scenă de Franco Zeffirelli, a părăsit brusc scena, duminică seara, după ce a interpretat aria „Celeste Aida” pe parcursul căreia a fost fluierat continuu de unii spectatori, nemulțumiți de prestația artistului și de comentariile prin care acesta denunța criticile care îi fuseseră aduse anterior.
Gestul a fost calificat de directorul instituției drept „supărător”, acesta vorbind de „o lipsă evidentă de respect față de public și față de teatru”.
Directorul a mai anunțat că locul lui Alagna va fi luat de tenorul Walter Fraccaro.
Alagna, în vârstă de 43 de ani, născut în Franța din părinți sicilieni, a declarat, luni, că este „gata să mai facă o încercare” cu Scala.
Roberto Alagna a explicat că a părăsit scena din cauza unui „public ostil”, care a început să fluiere înainte ca el să înceapă să cânte.
Reprezentația de duminică nu a fost întreruptă, pentru că tenorul a fost foarte repede înlocuit de Antonello Palombi, un cântăreț al operei milaneze care a sosit pe scenă îmbrăcat în jeanși și fără să fi avut timp să-și încălzească vocea.
Premiera operei „Aida”, care a avut loc săptămâna trecută, a fost aplaudată de critici care însă s-au arătat foarte puțin entuziasmați de prestația lui Roberto Alagna. Tenorul s-a arătat profund indignat de faptul că talentul său nu este apreciat.
„Am fost foarte bun, păcat pentru cei care nu au înțeles acest lucru”, a declarat Roberto Alagna care a adăugat că celebrul teatru seamănă cu o „arenă”.
Părăsirea scenei în plin spectacol este un eveniment destul de rar: Maria Callas a făcut acest lucru de mai multe ori, mai ales în 1957 pe când era la Opera din Roma, iar Montserrat Caballé a făcut același pas în timpul unui spectacol pus în scenă la Opera din Paris, la începutul anilor ’70.





