Organismul femeilor este afectat în mai mare măsură decât cel al bărbaților de expunerea la nicotină. Scăderea nivelului de estrogeni cauzată de fumat este responsabilă de afectarea libidoului, de aspectul masculinizat ori de instalarea precoce a menopauzei la femeile fumătoare. Acesta din urmă efect pare a avea și o altă explicație: hidrocarburile aromatice policiclice din fumul de țigară accelerează moartea ovulelor la nivelul ovarelor, determinând apariția menopauzei cu 2-3 ani mai devreme. Fumătoarele care ajung la 20 de țigări pe zi, cu cel puțin 15-20 de ani de istoric al fumatului, pot experimenta deopotrivă amenoree secundară și instalarea precoce a menopauzei. O altă problemă apare în cazul în care nicotina se combină cu tratamentul anticoncepțional; în acest caz probabilitatea de producere a unui accident vascular cerebral sau a unei boli cardiace crește foarte mult.
Fumătoarele rămân mai greu gravide
Femeile care fumează vor aștepta să rămână însărcinate mai mult decât cele care nu fumează. Motivul este acela că pe lângă afectarea vasculară care scade șansele de implantare a oului în uter, fumatul scade și nivelul hormonului sexual necesar producerii ovulației. Astfel, la fumătoare, șansele de concepere a unui copil scad cu 10-40%. Cu cât fumează mai multe țigări, cu atât mai mult va aștepta să rămână însărcinată. Un studiu realizat în Dane-marca și care a implicat un număr de 11.000 de femei, a demonstrat că femeile care fumează între cinci și nouă țigări pe zi aveau cu 1,8 mai multe șanse să aștepte conceperea unui copil o perioadă mai mare de 12 luni decât nefumătoarele. Mai mult, un studiu făcut recent în Franța a demonstrat că femeile care urmează o procedură de fertilizare in vitro și care fumează mai mult de 10 țigări pe zi, au șanse de succes de doar 15%, în timp ce femeile nefumătoare au șanse de aproape 23%.
Fumatul afectează copilul
Problema cea mai importantă este însă aceea că obiceiul mamei de a fuma afectează copilul atât în timpul vieții intrauterine, cât și după naștere. Copiii născuți din mame fumătoare au în medie o greutate mai scăzută cu 200 – 300 gr. decât copiii născuți din mame nefumătoare. De fapt, cu cât o femeie va fuma mai multe țigări, cu atât copilul ei va avea o greutate mai scăzută la naștere. Cercetări recente au demonstrat că țigările diminuează cantitatea de sânge din placentă, ceea ce reduce cantitatea de nutrienți care ajunge la fetus, iar constricția vaselor uterine produce hipoxie. Mai este de asemenea cunoscut faptul că monoxidul de carbon afectează transferul de oxigen prin placentă. Greutatea redusă la naștere este asociată cu un mai mare risc de moarte sau boală în primii ani de viață. În această situație, consecințele negative asupra feților se înregistrează mai ales la gravidele care continuă să fumeze în ultimele trei luni de sarcină. Rata avortului spontan este substanțial mai mare la femeile care fumează. În medie, fumătoarele au mai multe complicații în timpul sarcinii și nașterii, complicații care pot include sângerări, desprinderea prematură a placentei și ruperea prematură a membranei. Unele studii au descoperit chiar o legătură între fumat și sarcina ectopică (extrauterină) sau între fumat și copiii cu defecte congenitale. Riscul este prezent și la femeile care fumează relativ puțin. Spre exemplu, cele care fumează aproximativ cinci țigări pe zi au cu 60% mai multe șanse să dezvolte o sarcină ectopică. Fumatul matern în cursul sarcinii a fost, de asemenea, incriminat și în producerea de nașteri premature. Cercetătorii citează cu 20% mai multe nașteri înainte de termen la femei care fumau cel puțin un pachet de țigarete pe zi.
Mortalitatea perinatală (decesul copiilor în prima săptămână de viață) are cu o treime mai multe șanse să apară la copiii născuți din mame fumătoare. Unul din patru decese cauzate de sindromul morții subite la copil este atribuit fumatului în timpul sarcinii.
Lapte matern inadecvat
Fumatul poate contribui și la producția inadecvată de lapte matern. Atât volumul laptelui produs, cât și concentrația de grăsime găsită în laptele colectat de la mamele fumătoare sunt mai mici decât la nefumătoare. Acest lucru se datorează faptului că nicotina reduce producția de prolactină, care la rândul ei este vitală pentru inițierea și menținerea nivelului de lapte matern. Ca urmare, mamele fumătoare vor avea mai puțin lapte și vor înceta alăptarea la sân mai devreme.
Pe de altă parte, obiceiul mamei de a fuma în timpul sarcinii se reflectă asupra copilului pe întreaga perioadă a copilăriei. Astfel, fumatul matern este un important factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic, bronșitei și pneumoniei la copil. Studii mai recente sugerează că fumatul mamei este un factor de risc pentru producerea otitelor medii și a obezității copiilor.
Click News
