Sărbătorile Sfinților Îngeri

1. Cultul Sfinților îngeri în antichitatea creștină
Cultul îngerilor are un fundament vechi-testamentar (vezi, de ex., Facere XLVIII, 4 ; Jud. XIII, 15, 16 ; Ieșire XXIII, 20-23 ; III, 15 ; Iosua V, 13-16) si chiar nou-testamentar (vezi Apoc. XXII, 8, 9). To¬tuși, în creștinismul primar constatăm o oarecare rezervă în ceea ce privește cinstirea îngerilor, din cauza denaturării sau practicării abu¬zive și eronate a acestui cult, fapt la care contribuia o dublă influență: una venită din partea păgânilor – care asimilau pe îngeri cu nu¬meroasele divinități adorate de ei – și alta din partea gnosticilor, care asimilau pe îngeri cu eonii, pe care ei îi socoteau intermediari între Ființa supremă și oameni.
– Cinstirea pe care creștinii o acordă îngerilor nu trebuie confundată cu cea pe care o dăm lui Dumnezeu
Cultul Sfinților îngeri a luat o mare dezvoltare în vechimea creș¬tină, mai ales în Egipt, Italia și Siria, unde întâlnim de timpuriu cele mai numeroase paraclise și biserici închinate îndeosebi sfinților arhangheli. Un focar în care cultul acesta luase probabil o direc¬ție greșită, idololatră, era Biserica Frigiei din Asia Mică, mai ales prin orașele ei Colosse și Laodiceea, unde urmele unui asemenea cult le întâlnim, precum am văzut încă din epoca apostolică (Colos. II, 18). De aceea, Sinodul local din Laodiceea, ținut în a doua jumătate a seco¬lului IV, se vede nevoit să oprească cinstirea îngerilor prin hotărârea sa din Canonul 35, a cărui interpretare a dat loc la o mulțime de dificul¬tăți, discuții și controverse. Asemenea măsuri re¬strictive împotriva cultului superstițios al îngerilor s-au luat și în Bi¬serica de Apus, chiar mult mai târziu, prin sinoadele ținute la Roma în anul 492 și în anul 745. Toate acestea nu interzic și nu osândesc cultul corect al îngerilor, ci numai pe cel eretic.
2. Sărbătorile închinate Sfinților îngeri în cultul ortodox
În calendarul (Sinaxarul) ortodox se află cinci zile liturgice închi¬nate pomenirii și cinstirii Sfinților îngeri în cursul anului bisericesc, dintre care una singură este sărbătoare cu ținere.
a) Aceasta este Soborul Sfinților Mihail și Gavriil și a tuturor Puterilor cerești celor fără de trupuri, care se sărbătorește la 8 noiembrie. La origine a fost simpla aniversare anuală a sfinți¬rii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol; de aceea, în cele mai vechi sinaxare apare ca o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu și-a lărgit obiectul la cele două căpetenii îngerești (Mihail și Gavriil) și apoi a de¬venit o sărbătoare comună a tuturor Sfinților îngeri. În afară de această sărbătoare principală a Sfinților îngeri, în Mi¬neiele ortodoxe mai găsim încă patru zile liturgice (sărbători fără ținere) consacrate pomenirii sfinților arhangheli sau unor minuni făcute prin pu¬terea lor, și anume:
b) La 6 septembrie, se săvârșește pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia, unde există încă din vechime o vestită biserică a Sfântului Arhanghel Mihail, de¬venită centru de pelerinaj. Sărbătoare locală la început, ea a fost generalizată în toată Orto¬doxia în timpul împăratului Manuel Cornnenul, în sec. XI.
c) La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil, cel de al doilea personaj principal al evenimentului Buneivestiri. Sărbătoarea pare a fi destul de veche, fiind preluată de Bizanț din tipicul Ierusalimului și al mănăstirii Sf. Sava. Ea există probabil încă din sec.V, deoarece o găsim și la sirienii mono¬fiziți, la aceeași dată ca la ortodocși.
d) La 13 iulie, prăznuim iarăși Soborul (al doilea) al marelui ar¬hanghel Gavriil, care este, probabil, la origine ziua sfințirii vreunei bi¬serici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil sau ziua arătării lui în vreo astfel de biserică.
e) La aceasta, am mai putea adăuga o altă serbare a arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie (fără slujbă), când se comemorea¬ză apariția acestui sfânt arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), un¬de el ar fi învățat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare: Axion ești, adică: Cuvine-se cu adevărat… ; faptul s-ar fi întâmplat prin sec. X, iar serbarea a rămas până azi limitată la mănăstirile atonite.
În cultul creștinilor răsăriteni neortodocși (monofiziți și nestorieni), Sfinții în¬geri se bucură de aceeași cinstire ca și la ortodocși. La monofiziții din Egipt (copți) și din Abisinia (Etiopia), cultul îngerilor este foarte dezvoltat; așa de ex., în calendarul monofiziților abisinieni Sfântul Arhanghel Mihail are nu mai puțin de 12 sărbători pe an (câte una pe fiecare lună).
La Romano-Catolici, de asemenea, cultul Sfinților îngeri este în mare cinste. În calendarul catolic de azi, există cinci sărbători, de diferite grade, închinate Sfinți¬lor Îngeri: 8 mai și 29 septembrie pentru Sf. Arhanghel Mihail, 24 martie pentru Sf. Arhanghel Gavriil, 24 octombrie pentru Sf. Arhanghel Rafail și 2 octombrie pentru îngerul păzitor.