Consiliul Județean (CJ) Suceava, Centrul Cultural Bucovina (CCB), Muzeul Bucovinei, Grup Mușatinii, www.dragusanul.ro și Monitorul de Suceava au organizat miercuri, în ziua de prăznuire a Soborului Sf. Ioan Botezătorul, în „spațiul cultural adjudecat” al Cafenelei Padrino Lounge din incinta Casei de Cultură Suceava, o nouă ediție a manifestării cu genericul „Sărbătorile Memoriei”.
Prima acțiune din anul cultural 2015 coordonată de Centrul Cultural Bucovina
Manifestarea, „prima acțiune din anul cultural 2015” coordonată de CCB, așa cum a spus managerul instituției, Viorel Varvaroi, a continuat recuperarea de memorie bucovineană prin lansarea cărților „Bucovina în mărturiile veacurilor” și „Istoria muzical-dramatică a Sucevei”, precum și a „Revistei Bucovinei” (Nr. 11), oferind totodată un prilej de „despovărare” prin poezie și muzică, în prag de vârstă sexagenară, pentru scriitorul Ion Drăgușanul.
„Despovărare” prin ultima carte de poezie pe care a scris-o, o carte pe care a conceput-o și a semnat-o împreună cu fiul său, Andi Drăgușanul, căruia i-a transmis astfel ștafeta, împovărându-l ca autor, dar și ca urmaș continuator al zbaterilor sale.
O întâlnire între prieteni
Și dacă prin volumul „Bucovina în mărturiile veacurilor” Ion Drăgușanul face dovada că „prima atestare a Bucovinei, ca nume al unei regiuni istorice moldovenești, s-a făcut în data de 30 martie 1392”, iar în „Istoria muzical-dramatică a Sucevei” (care cuprinde texte semnate de I.G. Sbiera, Rudolf Gassauer, Leon cav. de Goian și Victor Morariu) reliefează tradiția de excepție în domeniu din această urbe, în „Cântecele despovărării”, alături de poemele lui Andi (care constituie suportul textual al cântecelor sale), realizează în acrostihuri portretele interioare ale numeroșilor săi prieteni.
Evenimentul, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor administrative și culturale, oameni politici și de afaceri, a fost o întâlnire între prieteni moderată de graficianul Mihai Pânzaru PIM.
„Un spațiu cultural de care trebuie să ne bucurăm”
„Despovărările” verbale ale lui Ion Drăgușanul, care au alternat cu cele muzicale ale lui Andi (care acompaniindu-se la chitară a evoluat trilingv în română, engleză și franceză), au avut ca fundal lucrările de grafică ale lui Mihai Pânzaru PIM realizate ca ilustrații pentru carte.
Nu au lipsit nici intervențiile invitaților, care au salutat evenimentul desfășurat „într-un spațiu cultural de care trebuie să ne bucurăm” (vicepreședintele CJ Suceava Ilie Niță), eveniment în care „trebuie să se audă cuvântul oamenilor de cultură și nu cel al politicienilor” (deputatul Ioan Balan), și l-au felicitat pe Ion Drăgușanul, urându-i „La mulți ani!” (consultantul artistic Gabriela Teișanu a interpretat și o piesă muzicală „La mulți ani, Ioane!”).
„Mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”
Prof. Roman Istrati, care a început cu o epigramă umoristică de Constantin Tiron, a trecut apoi într-un registru serios, remarcând faptul că „trebuie să fie o mare bucurie să scrii o carte împreună cu fiul tău”, accentuând că „mesajul întregii manifestări este să ne despovărăm”.
„Cu zece ani în urmă – a spus directorul Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu – Ion Drăgușanul lansa cartea «Cămășile de după», astăzi lansează «Cântecele despovărării» și cred că cel târziu după alți zece ani va lansa un volum nou”.
„De ce nu ne-am bucura – a spus tot Constantin-Emil Ursu – de contemporanii pe care-i avem? Eu mă bucur să fiu contemporan cu Ion Drăgușanul!”
„Sărbătoarea de astăzi ar putea fi numită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărți”
Cantautoarea și interpreta de muzică folk Mihaela Popescu, care a mărturisit că prezența ei „se bazează pe emoția unei legături artistice de decenii cu Ion Drăgușanul”, a reliefat rolul acestuia în încurajarea și susținerea tinerelor talente și a subliniat rolul de inițiator al Festivalului de muzică folk „La Suceava în cetate”.
La rândul său, scriitorul Constantin Hrehor, pe care îl leagă de Ion Drăgușanul „o amiciție de patruzeci de ani”, a spus că deși acesta „este taxat ca un personaj controversat”, este „o ființă fragilă, care iubește din răsputeri Bucovina, un poet profund și un jurnalist de mare calibru”.
„Ion Drăgușanul – a continuat el – nu este un demolator de mituri, dar este un demolator de proverbe, iar sărbătoarea de astăzi ar putea fi numită, în calendarul cultural al Bucovinei, Ioan botezătorul de cărți”.
„La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”
Cât despre despovărarea lui Ion Drăgușanul și împovărarea lui Andi Drăgușanul prin această transmitere de ștafetă, poeta Carmen Marcean a citat versurile lui Vasile Alecsandri „E unul care cântă mai dulce decât mine / Cu-atât mai bine țării și lui cu-atât mai bine / Apuce înainte s-ajungă cât de sus / La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus”, propunând următoarea parafrazare a ultimului vers: „La răsăritu-i falnic nu-i încă-al meu apus”.
Manifestarea, la care toți participanții au primit în dar cărțile lansate și „Revista Bucovinei”, s-a încheiat cu „despovărarea” autorilor prin acordarea de autografe.
