Sărbătorile lui Brumărel

Luna noiembrie, sau Brumărelul, este plină de sărbători populare, al căror șir începe în data de 8, cu Sfinții Arhangheli (sau Sfinții Mihail și Gavril în calendarul creștin) și se încheie cu o sărbătoare căreia îi sunt asociate numeroase obiceiuri fascinante, Sfântul Andrei (30 noiembrie). În vechime, oamenii credeau că Brumărelul acoperea toată natura cu brumă, iar prin sărutul pe care acesta îl dădea naturii lua mirosul florilor, făcându-le să se ofilească.
Arhanghelul Mihail decidea soarta sufletelor morților
Peste vechile sărbători populare s-au suprapus sărbătorile religioase, acestea continuând să fie “ținute” împreună. Prima și cea mai importantă sărbătoare a lunii este Sfinții Arhangheli. Ei se sărbătoresc în 8 noiembrie, fiind cunoscuți în calendarul creștin ca Sfinții Mihail și Gavril. În mentalitatea populară, cel mai important era Sfântul Mihail sau Arhanghelul Mihail, despre care se spunea că era un personaj mitologic care venea să ia sufletul morților și să îl ducă fie în rai, fie în iad. “Se spunea în gândirea populară că atunci când un om trăgea să moară, sau era bolnav de moarte, Sfântul Mihail venea să îl păzească. Dacă îl păzea la cap, asta însemna că omul urma să moară și nu mai era nici o șansă pentru bolnav; dacă îl păzea la picioare însemna că își va reveni și mai are de trăit”, explică etnologul lect. univ. dr. Delia Suiogan. Despre Sfântul Gavril, însă, se credea că se lupta cu Ciuma, un alt personaj mitologic în calendarul popular.
În ajunul de Arhangheli, se făceau Moșii de toamnă: atunci se dădeau pomeni și se aprindeau lumânări, mai ales pentru cei care au murit de moarte năprasnică (înecați, trăsniți). Se credea că Sfântul Mihail are puterea să îi scoată pe aceștia din iad și să îi ducă în rai. “În jurul personajului Mihail sunt tot felul de legende. Se credea că era slujitor al Satanei, dar Domnul l-a făcut sfânt printr-o înșelătorie asupra Satanei, el devenind primul sfânt care stă de-a dreapta Tatălui. Asta se spune în credința creștină, nu neapărat în credința de tip popular”, explică dr. Suiogan.
Protectorii păgubiților
O altă sărbătoare foarte importantă are loc în 11 noiembrie: Sfântul Mina. Acesta este sfântul care îi protejează pe cei păgubiți. În această zi se aprind lumânări invers, cu capul în jos, crezându-se că astfel Sfântul Mina îi va determina pe tâlhari să vină să “întoarcă” lucrurile pe care le-au luat. Tot atunci se “întorceau” blestemele de legare de căsătorie: dacă se aprindeau lumânările invers, se credea că fata sau băiatul vor fi eliberați de sub acest blestem. Următoarea sărbătoare sunt Martinii de toamnă, care au loc între 12 și 14 noiembrie. “Martinii sunt protectori ai urșilor. Se știe că noi avem în mitologia populară un întreg cult al ursului. În aceste zile “se țineau” de la lucru mai ales femeile, pentru că se spunea că Martinii vor apăra animalele de tot de înseamnă boală sau furt”, ne lămurește dr. Delia Suiogan, care precizează, însă, că cel mai important este Martinul cel mare, care are loc în data de 2 februarie.
Zilele lupilor
O altă sărbătoare foarte importantă care se întinde pe mai multe zile, între 14 noiembrie și 30 noiembrie, este Filipii de toamnă. Filipii sunt alte personaje mitologice, protectori ai lupului. Filipul cel Mare este sărbătorit în 21 noiembrie, când se suprapune peste Ovidenie, o altă sărbătoare foarte importantă. Filipii se dau moștenire din mamă în fiică și fiecare fată sau femeie are de “ținut” mai mulți Filipi. Aceștia se “țin” cu interdicție de lucru. Singura muncă permisă este gătitul. Altfel, cei care lucrează în această zi vor fi mâncați de lupi. În 21 noiembrie, însă, era interdicție totală de lucru. Aceasta, deoarece se spunea că, dacă aruncai în această zi cărbuni aprinși afară, lupoaicele veneau să înghită acești cărbuni. Apoi făceau mulți pui, iar lupii puteau să mănânce astfel cît mai mulți oameni și cît mai multe animale, devenind un mare pericol.
Tot pe 21 noiembrie se sărbătorește și Ovidenia sau intrarea Maicii Domnului în templu, după cum apare ea în calendarul creștin. Se spune că acum se deschid Cerul și Pământul, iar animalele încep să vorbească. Ovidenia este foarte bine “ținută” de către femei, mai ales, dar și de către bărbați. “Ținând cont de deschiderea totală a lumilor se practică tot felul de obiceiuri care sunt menite să apere oamenii de starea de dezechilibru instalată prin această putere de comunicare totală. Se ung geamurile, pragurile, casele cu usturoi, se pune pelin la ușă, se pune busuioc la candelă și la meștergrindă, deci au loc o serie întreagă de acțiuni cu funcție protectoare”, spune etnologul. Această perioadă de comunicare între Cer și Pământ culminează în seara de 30 noiembrie, de Sfântul Andrei.
(Anca GOJA)